Unica printre vitamine, vitamina D este singura substanta nutritiva a carei forma activa este de fapt un hormon produs in piele de razele ultraviolete ale soarelui. Vitamina D poate fi de asemenea luata ca supliment. Se gaseste in cantitati mici in anumite alimente, in special in pestele gras, ficat, galbenus de ou si grasimile din lapte. Din cauza ca aceste alimente sunt adesea evitate de oamenii care preocupati de mentinerea unei sanatati optime, si pentru ca chiar si in aceste surse se gaseste in cantitati minime, vitamina D este de obicei suplimentata.
Copiii cu deficiente de vitamina D erau adesea afectati de rahitism, boala caracterizata de mineralizarea defectuoasa a oaselor in crestere. Din fericire, aceasta boala este destul de rara, dar demonstreaza totusi importanta vitaminei D in reglarea metabolismului calciului si efectul sau de intensificare a absorbtiei calciului din intestine. Dar numai pentru ca rahitismul pare ceva de domeniul trecutului nu inseamna ca putem sa uitam de vitamina D, pentru ca noi experimente interesante au aratat ca are o putere remarcabila de a optimiza sanatatea. Spre exemplu, se fac multe cercetari privind rolul vitaminei D in proliferarea si diferentierea celulelor. Aceste cercetari au deja un impact in intelegerea si tratarea cancerului. Se pare de asemenea ca vitamina D este vitala pentru procesul de imunomodulare, care are efecte in prevenirea si tratarea bolilor infectioase.
Unele din cele mai recente cercetari sugereaza ca vitamina D protejeaza impotriva cancerului de colon, de rect si mamar si are efecte benefice in tratarea altor forme de cancer. Unii cercetatori afirma chiar ca deficienta cronica de vitamina D poate duce in ultima instanta la cancer mamar sau de colon la varste inaintate. Varstnicii sunt in special supusi riscurilor specifice deficitului de vitamina D. Ei se expun prea putin la lumina soarelui, consuma cantitati inadecvate de alimente ce contin vitamina D sau iau medicamente care afecteaza metabolismul vitaminei. Alcoolicii, persoanele cu probleme de absorbtie si cei care traiesc in regiuni cu putina lumina solara sunt de asemenea vulnerabili la carentele de vitamina D.
Din 1985 s-au adunat tot mai multe dovezi ca vitamina D protejeaza impotriva cancerului. Cercetatorii care au comparat harta Statelor Unite cu ratele mortalitatii ca urmare a cancerului de colon si a cancerului mamar au descoperit ca aceste decese sunt mai frecvente in zonele cu cea mai putina lumina solara. De asemenea in 1985, o echipa a Universitatii Califontia din San Diego a publicat descoperiri uimitoare bazate pe Studiul medical Western Electric cu durata de 19 ani. Acest experiment inceput in 1957 a urmarit 2.000 barbati care lucrau la fabrica Hawthorne Works din Chicago a companiei Western Electric. Datele au dezvaluit ca singura diferenta importanta intre cei care au facut mai tarziu cancer de colon sau rect si cei care nu facut era aceea ca persoanele care au facut cancer consumau cantitati mult mai mici de alimente care contin vitamina D si calciu. Confirmand aceste rezultate, cercetatorii au aflat ca vitamina D inhiba dezvoltarea celulelor canceroase in cancerul de colon, mamar, celulele leucemiei, ale melanoamelor maligne si limfoamelor in eprubeta. De asemenea, impiedica substantele cancerigene cunoscute sa cauzeze tumori de piele la soareci si inhiba evolutia unei forme cunoscute de cancer la ochi, atat cand este aplicat pe tumori cat si cand este inclusa in alimentatie.
Ca si cum toate aste nu ar fi suficiente, vitamina D s-a dovedit de asemenea eficienta in tratarea bolii de piele psoriazis. Un cercetator de la Universitatea Boston a incercat vitamina D pe petele rosii, cojite cauzate de cresterea anormala a celulelor pielii caracteristica pentru aceasta boala. Toti pacientii din experiment aveau un nivel normal de vitamina D, dar cand forma ei activa a fost folosita ca supliment, multi au declarat ameliorarea simptomelor. Se stie de asemenea ca lumina soarelui ajuta in aceasta boala.
Mult inainte de epoca medicamentelor minune, victimele tuberculozei mergeau la munte pentru tratament si odihna. Acolo, aerul proaspat si soarele i-au ajutat pe multi. Astazi, intelegem ca unii din acesti bolnavi sufereau probabil de o carenta de vitamina D si soarele i-a ajutat sa se vindece. Doua grupuri de cercetatori, lucrand independent, au constatat ca forma activa a vitaminei D stimuleaza macrofagele – un tip de celule albe sangvine – sa atace bacteriile care provoaca tuberculoza si sa incetineasca sau chiar sa opreasca inmultirea lor.