Imagine: flickr.com (Commons Creative – free)
Sarbatoarea de Anul Nou (asa-zisul Revelion) este cea mai celebrata zi (noapte) din toata lumea. Aproape ca nu există populatie care sa nu sarbatoreasca Anul Nou. Dar, adevarul e ca noaptea de 31 decembrie / 1 ianuarie este sarbatorita doar de aproximativ 400 de ani, pentru ca doar in calendarul actual 1 ianuarie semnifica trecerea la noul an.
Din punct de vedere spiritual, aceasta sarbatoare are rolul de a purifica energia negativa acumulata in timpul anului trecut, pentru ca trecerea in noul an sa se faca sub auspicii pozitive. Putini participanti la aceasta sarbatoare cunosc exact practicile mistice care se realizeaza in Anul Nou; de exemplu, focurile si artificiile din Anul Nou au doar rolul de a distruge spiritele rele din jurul nostru.
La babilonieni, noul an era pe 23 martie
Desi nu aveau un calendar scris, vechii babilonieni celebrau inceputul anului nou pe data de 23 martie, in timpul echinoctiului de primavara, atunci cand primavara soseste si infloresc plantele. Era un festival care dura 11 zile, in timpul caruia regele isi dadea jos hainele regale, iar oamenii putea face orice isi doreau.
Egiptenii sarbatoreau anul nou la mijlocul lui iunie
Vechii egipteni sarbatoreau anul nou la mijlocul lui iunie, atunci cand fluviul Nil revarsa peste maluri. În aceasta perioada, oamenii nu munceau si participau la festivaluri. Statuile zeului egiptean Amun erau duse pe Nil de la Karnak la Luxor, in timp ce oamenii cantau, dansau si celebrau timp de 24 de zile.

Alte popoare…date diferite ale anului nou
In timp ce fenicienii si persii sarbatoreau inceputul anului nou in timpul echinoctiului de toamna (22 septembrie), vechii greci sarbatoreau trecerea la noul an ba in timpul solstitiului de iarna (21 decembrie), ba la cel de vara (21 iunie).
Romanii initial sarbatoreau anul nou in Martie…apoi la 1 ianuarie
Romanii sarbatoreau, la inceput, venirea anului nou la inceputul lui martie, prin participarea la un festival denumit calendele. Atunci, oamenii isi decorau propriile case cu lumini, si isi ofereau unul altuia daruri. Festivalul dura 3 zile, timp in care sclavii sarbatoreau impreuna cu stapanii lor, si fiecaruia ii era permis sa faca ce doreste.
Totusi, din moment ce calendarul roman a fost constant modificat de catre imparati, acesta nu mai era in concordanta cu miscarile Soarelui. Pentru a stabili un calendar corect, Senatul roman a proclamat in anul 153 i.Hr. ca prima zi a anului nou sa fie pe 1 ianuarie. Modificarea calendarului a mai continuat pana in anul 46 i.Hr., atunci cand Iulius Cezar a stabilit definitiv un calendar denumit calendarul iulian. Inca o data, 1 ianuarie a fost proclamata prima zi a anului.
Atunci cand in secolul al XVI-lea s-a trecut la calendarul gregorian (cel actual), adaugandu-se un numar de 13 zile la calendarul iulian, in primul an de aplicare, anul nou a fost sarbatorit pe 14 ianuarie (1 ianuarie + 13 zile), pentru ca in anii urmatori 1 ianuarie sa ramana definitiv ca data sarbatoririi noului an.