Daca nu vrem sa ne jucam noi cu timpul fizic, se joaca el cu noi. Un exemplu ar fi in episodul „Capcanele timpului” din Star Trek. Studierea detailata a fenomenelor care se petrec extrem de rapid (de exemplu o explozie) ar putea fi posibila prin oprirea timpului, derularea lui in sens invers apoi in sens direct dar cu viteza mai mica in functie de optiunile operatorului. Crearea unui timp artificial permite persoanelor implicate in activitati periculoase pentru viata sa elimine orice risc. Chiar daca de exemplu se va intampla ceva, toate evenimentele s-ar desfasura intr-un timp artificial controlat efectiv de om; subiectul in cauza ar ramane blocat in timpul sau natural pentru o perioada finita, determinata.
In acest fel notiunea de fantoma ar capata alta sensuri, de exemplu fantoma poate fi acea persoana care, traind intr-un timp propriu artificial ar patrunde in timpul natural din jurul altor persoane pentru care ea le este fantoma. Cele mai senzationale evenimente din secolele urmatoare ar avea la baza capcanele timpului.
Oprirea fatala a timpului natural ar putea prelungi o clipa (egala cu durata de timp dezvoltata de o particula cuantica de timp) la infinit prin oprirea consecutiva a timpului imbricat (clipe imbricate una in alta). Daca timpul ar fi format din particule atunci ar exista si antiparticule corespunzatoare. Ce s-ar intampla atunci la intalnirea dintre un cronon cu un anticronon?
Elementele chimice sunt formate din atomi, substanta este formata din molecule, lumina din fotoni, atomul este format din particule elementare, protonul este format din cuarci, la fel si neutronul, toata materia este formata din particule elementare. Lumina fizica face parte din materie, atunci de ce nu putem considera timpul ca „ceva” fizic, o forma de existenta fizica? Am ajuns sa descoperim ca si campul magnetic este format din particule fizice – gravitonii. Orice camp de interactiune (electromagnetic de exemplu) este format din particule fizice elementare.
Deci orice forma de existenta din spatiul fizic este format din particule fizice care au proprietatea necesara ca „exista”. Se poate considera ca si vidul absolut sa fie de fapt „eter” daca acest vid e ceva care „exista” si ocupa geometric un volum din spatiul fizic. Stiinta din Star Trek accepta existenta subspatiului si se pare ca in viitorul indepartat vom putea patrunde in „infinit” – infinitul fizic, fie el si mare (daca acceptam infinitul mic – lumea particulelor elementare iar infinitul mare – lumea galaxiilor).
Putem presupune timpul ca format din particule fizice temporare (!) numite crononi masurate doar pe o singura dimensiune si anume a 4-a dimensiune a spatiului – axa timpului. Crononului ii putem atribui valori numerice exprimate fizic in atosecunde (fematosecunde, picosecunde, nanosecunde…) sau in submultiplii mai mici ai secundei. Daca timpul este o singura dimensiune atunci el nu prea poate fi „localizat” in spatiul tridimensional.

Referitor la ultima teorie, adica timpul este un sistem real care exista „de la inceput pana la sfarsit”, sau in totalitate in intregime in universul fizic, se pot face unele comentarii. Daca timpul „exista in intregime” atunci exista un inceput si un sfarsit al lui. Deci fiecare moment exista in acelasi timp cu celelalte. De exemplu daca presupunem ca astazi incepe constructia unei nava spatiale, tot astazi noi putem face in asa fel astfel incat sa vedem nava terminata; adica ne-am putea transfera in alt timp, undeva in viitor (dar in acelasi intreg temporal) unde am vedea nava terminata.
Daca am avea posibilitatea sa ne transferam dintr-un timp in altul, atunci am putea alege sa ne traim viata numai in anii care ne par favorabili la infinit! Odata iesiti din timpul curent, si plasati in alte coordonate temporale, nu ne-am mai putea reintoarce in acel timp curent.
Presupunem ca trecutul, timpul curent si viitorul sunt formatiuni temporare independente. Atunci este posibila patrunderea in trecut, dar ca simpli spectatori, neputand schimba nimic din cursul evenimentelor, iar civilizatiile trecutului nu ne-ar putea detecta. Patrunderea in viitor ar putea fi imposibila deoarece, inchipuiti-va ca undeva in viitor evenimente negative, ca de exemplu catastrofe sau razboaie ce pot fi prevenite astfel incat ele sa nu mai aiba loc, deci ar fi usor pentru noi din timpul curent sa prevenim acele evenimente nefavorabile, si deci evenimentele viitorului nu ar mai exista deoarece noi le-am schimbat, adica ceea ce am vazut noi ar fi imagini false ale viitorului! Daca am fi spectatori inumani inactivi si ireali, am putea probabil sa cercetam „intregul temporal” dar atunci ar trebui mai intai sa detectam timpul curent sau prezentul si apoi sa cercetam trecutul si viitorul fara sa putem modifica ceva in prezent.