Imagine generata de Microsoft AI
Arheologia modernă ne-a ajutat să realizăm că Biblia este exactă din punct de vedere istoric chiar și în cele mai mici detalii. Au existat mii de descoperiri arheologice care susțin fiecare carte a Bibliei. Iată doar câteva exemple:
Regele David. Criticii obișnuiau să spună că Biblia greșeşte pentru că a crezut că regele David a fost un personaj real, şi nu unul legendar, mitic, cum s-a crezut mult timp. Ei spuneau faptul că nu există dovezi arheologice că regele David ar fi o figură istorică reală. Dar apoi, în 1994, arheologii au descoperit o lespede de piatră antică în nordul Galileii, care era inscripționată cu referințe la Regele David și la „Casa lui David”.
Imperiul Hitit. Criticii obișnuiau să spună că Biblia greșeşte pentru că nu exista nicio dovadă (în afara celor spuse de Biblie) că un grup de oameni numiti hitiți ar fi existat vreodată. Civilizația hitită este menționată de aproximativ 40 de ori în Vechiul Testament, astfel că scepticii erau convinși că acest lucru dovedea că Biblia este o creație mitică a scriitorilor evrei antici. Dar apoi, în 1906, un arheolog german pe nume Hugo Winckler, făcea săpături în Boghaz-Koi, Turcia, și a descoperit capitala vechiului imperiu hitit, o întreagă bibliotecă hitită și 10.000 de tăblițe de lut care documentau istoria hitită. Cercetătorii au tradus aceste scrieri și au descoperit că tot ceea ce spunea Biblia despre Imperiul Hitit era adevărat.
Regele Belşaţar. Criticii obișnuiau să creadă că un rege pe nume Belșațar nu a existat niciodată cu adevărat, punând astfel sub semnul întrebării istoricitatea cărții lui Daniel, care menționează acest rege babilonian. Dar apoi, în 1854, Henry Rawlinson a descoperit o inscripție în Irak care îl numea pe Belșațar drept fiul cel mai în vârstă și co-regent al regelui Nebonid, care îl lăsa adesea pe Belșațar la conducerea Babilonului în timpul călătoriei sale. Această descoperire a ajutat, de asemenea, la clarificarea lui Daniel 5:29, care afirmă că Daniel a fost ridicat la „al treilea cel mai înalt conducător al împărăției”.
„Faptele Apostolilor”. Criticii obișnuiau să creadă că „Faptele Apostolilor” din Noul Testament nu era o carte biblică exactă din punct de vedere istoric. Un bărbat pe nume Sir William Ramsay, unul dintre cei mai mari savanți istorici și arheologi din istorie, a încercat să să demonstreze că „Faptele Apostolilor” nu era o carte exactă din punct de vedere istoric. Dar, după 30 de ani de cercetări arheologice în Orientul Mijlociu, Ramsay a ajuns la concluzia că „Luca este un istoric de prim rang; nu doar că declarațiile sale de fapt sunt demne de încredere, dar acest autor ar trebui să fie plasat alături de cei mai mari istorici”. Mai târziu, a scris o carte despre credibilitatea Bibliei pe baza descoperirilor sale și s-a convertit la creștinism. Sir Ramsay nu a găsit greșeli istorice sau geografice în cartea „Faptele Apostolilor”. Acest lucru este uimitor când ne dăm seama că în cartea „Faptele Apostolilor”, Luca menționează 32 de țări, 54 de orașe, 9 insule mediteraneene și 95 de oameni și nu a găsit nicio greşeală. Comparaţi asta cu „Enciclopedia Britanică”, care conține atât de multe greșeli în ceea ce privește locurile din SUA, încât nici n-ar trebui să mai fie amintită ca şi o sursă credibilă.
Departamentul de Antropologie al prestigiosului Institut Smithsonian a oferit următoarea declarație oficială referitoare la fiabilitatea istorică a Vechiului Testament: „Cărțile istorice ale Vechiului Testament sunt documente istorice la fel de precise ca oricare pe care le avem din antichitate și sunt de fapt mai exacte decât multe dintre istoriile egiptene, mesopotamiane sau grecești. Aceste înregistrări biblice pot fi și sunt folosite ca și alte documente antice în lucrările arheologice”.
Cu alte cuvinte, arheologia nu numai că confirmă că Biblia este exactă din punct de vedere istoric, dar arheologii profesioniști folosesc de fapt Biblia ca ghid în munca lor.
Marele arheolog Nelson Glueck, despre care se știe că este unul dintre primii trei arheologi din istorie, a declarat următoarele: „Nicio descoperire arheologică nu a contrazis vreodată o singură afirmaţie biblică, înțeleasă corect”.