Johannes Janssonius  sau Jansson (1588 – 1664) a fost un cartograf și editor olandez care a trăit și a lucrat la Amsterdam în secolul al XVII-lea. El a fost fiul unui vânzător de cărţi, iar împreună cu al său cumnat – Henricus Hondius – care era şi el cartograf, au publicat împreună „Atlas Hondius”. Redenumit „Atlas Novus”, el a avut trei volume în 1638, unul fiind dedicat în întregime Italiei. Până în 1660, moment în care atlasul purta numele de „Atlas Major”, existau 11 volume, care conțineau opera a aproximativ o sută de autori și gravori acreditați.
Dintre hărţile publicate de Janssonius, găsim una interesantă din 1657 care se intitulează „Harta Imperiului Caroligian”. Imperiul Carolingian, din secolul al IX-lea d.Hr. (800-887) a fost un imperiu dominat de franci în Europa de Vest și Centrală, în timpul Evului Mediu timpuriu. A fost creat de regele Carol cel Mare (Charlemagne), care în anul 800 a fost încoronat ca împărat la Roma de către Papa Leon al III-lea. Imperiul Carolingian este uneori considerat prima fază din istoria Sf. Imperiu Roman.
De ce-i importantă „Harta Imperiului Caroligian”? Are importanţă pentru istoria neamului nostru, pentru că vedem cum se numeau atunci teritoriile noastre, care erau în continuare ocupate de daci, deşi trecuseră 700 de ani de la cucerirea romană, fiind înglobate ulterior ca provincii ale Imperiului Roman. Teritoriile respective se numeau tot DACIA (apropo de falsa teorie istorică precum ne-am fi „romanizat” odată cu cucerirea romană), ceea ce înseamnă, în mod logic, că erau ocupate tot de daci, nu de „romani” / „români”.
Dar, cel mai interesant lucru e faptul că existau „3 Dacii” pe hartă (o fi provincii simple ale aceluiaşi stat dac sau state independente dace?). Astfel, avem o „Dacia Mediterranea” pe actualul teritoriu al Transilvaniei, o „Dacia Ripensis” în zona Banatului şi o „Dacia Alpestpis” pe teritoriul actual al Olteniei, Munteniei, Moldovei şi Basarabiei, până la Nistru. Dobrogea nu făcea parte din Dacia, ci din Bulgaria / Tracia.
Mai trebuie reţinut faptul că harta conţine destule inexactităţi de localizare a unităţilor de relief, însă poate fi luată ca punct de plecare de analiză pentru istorici. Harta poate fi văzută şi downloadată la rezoluţie maximă pe wikimedia.org.