Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
În urmă cu 7 ani, astronomii Gary Bernstein și Pedro Bernardinelli au descoperit un nou obiect ceresc, aflat la mai mult de 3,5 miliarde km de Pământ. Obiectul părea a fi o cometă uriașă, cu o lățime cuprinsă între 100 și 150 de km, fiind astfel cea mai mare cometă observată vreodată. Și părea că se îndrepta spre noi.
În septembrie 2021, descoperitorii obiectului uriaș au revăzut datele anterioare cu cele actuale și și-au confirmat suspiciunile. Da, este o megacometă. Iar lucrarea lor a fost publicată în revista „The Astrophysical Journal Letters”, pe 23 septembrie 2021.
Din lucrare, aflăm că această cometă (numită cometa Bernardinelli-Bernstein) va veni din nordul sistemului nostru solar şi va trece undeva între Uranus și Saturn în anul 2031.
Dar, cometa asta este o adevărată „maşină a timpului” pentru cercetători, pentru că studiind-o, ar putea fi aflate condițiile și elementele constitutive iniţiale ale sistemului solar. Aşadar, povestea acestei comete ne-ar spune despre ceea ce a existat în sistemul solar în urmă cu miliarde de ani.
Cometele de până în prezent nu sunt atât de interesante, pentru că marea lor majoritate au trecut atât de aproape de Soare încât căldura intensă a stelei noastre a modificat chimia compoziţiei lor. În plus, aceste comete au mai fost şi fragmentate de forța gravitaţională a Soarelui.
Însă, cometa Bernardinelli-Bernstein a scăpat de şi de căldura şi de gravitaţia Soarelui, fiind într-un fel „virgină”. Nu s-au întâmplat multe lucruri cu acest obiect de la formarea sa, în primele zile ale sistemului solar și, astfel, cometa pare a fi ca un fel de fereastră către trecut.
Deoarece este mult mai mare decât alte comete cunoscute, Bernardinelli-Bernstein posedă suficientă gravitație pentru a se menține în timp în călătoria sa prin spaţiul cosmic. Distanța extremă a cometei faţă de Soare a contribuit, de asemenea, la conservarea acesteia. Cometa îşi petrece cea mai mare parte a timpului în exteriorul sistemului nostru solar. Modelele orbitei megacometei indică faptul că aceasta a intrat ultima dată în regiunea noastră a sistemului solar acum aproximativ 5 milioane de ani și nu s-a apropiat decât de Uranus. De la acea distanță, căldura Soarelui abia a atins-o. Din acest motiv, cometa Bernardinelli-Bernstein seamănă probabil cu starea chimică originală a nebuloasei de gaz și praf care a format sistemul nostru solar acum aproximativ 4,5 miliarde de ani.
Apropierea sa de planeta Uranus în anul 2031 va constitui un moment unic pentru a studia chimia cometei. Astronomii încă nu ştiu dacă această megacometa conţine mai mult dioxid de carbon sau azot. Dacă Bernardinelli-Bernstein ar fi într-adevăr săracă în azot, acest lucru ar putea face din Bernardinelli-Bernstein o rudă mai apropiată de propria noastră planetă decât este Pluto, din punct de vedere chimic.
Straturile interioare mai vechi și mai reci ale cometei, care nu se încălzesc cu ușurință, ar putea fi și mai interesante, deoarece pot ajuta la dezvăluirea a ceea ce cuprindea exact norul de gaz și praf din care s-a născut sistemul nostru solar.
Este foarte puțin probabil ca NASA sau vreo altă agenție spațială să construiască o sondă spaţială pentru a intercepta și colecta probe de pe cometa Bernardinelli-Bernstein. Dar nu este imposibil…
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): studiul ştiinţific „C/2014 UN271 (Bernardinelli-Bernstein): the nearly spherical cow of comets” / arxiv.org