Imagine: wallpaperflare.com (Commons Creative – free)
Astrofizicianul Martin Rees aruncă o nouă privire asupra întrebării dacă trăim sau nu într-un multivers (adică, Universul nostru face parte dintr-o multitudine de universuri). Este ușor să ne imaginăm alte universuri, guvernate de legi ușor diferite ale fizicii, în care nu ar putea apărea nicio viață inteligentă și niciun fel de sisteme complexe organizate. Dar chiar există şi alte universuri în afară de al nostru?
Aceasta este o întrebare la care astrofizicienii încearcă să răspundă de zeci de ani. Dar se dovedește dificil. Deși putem urmări cu încredere istoria cosmică la o secundă după Big Bang, ceea ce s-a întâmplat înainte este mai greu de evaluat. Acceleratoarele noastre pur și simplu nu pot produce suficientă energie pentru a reproduce condițiile extreme care au predominat în prima nanosecundă. Dar ne așteptăm ca în acea primă fracțiune de secundă să fie imprimate caracteristicile cheie ale Universului nostru.
Condițiile Universului pot fi descrise prin constantele sale fundamentale (cantități fixe în natură, precum constanta gravitațională, numită g sau viteza luminii, numită c). Există aproximativ 30 dintre aceste constante, reprezentând dimensiunile și forțele unor parametri precum masele particulelor, forțele sau expansiunea Universului. Dar teoriile noastre nu explică ce valori ar trebui să aibă aceste constante. În schimb, trebuie să le măsurăm și să le introducem valorile în ecuațiile noastre pentru a descrie cu exactitate natura lor.
Valorile constantelor sunt în intervalul care permit sistemelor complexe precum stelele, planetele, carbonul și în cele din urmă oamenii să evolueze. Fizicienii au descoperit că dacă am ajusta unii dintre acești parametri cu doar câteva procente, Universul nostru ar face lipsit de viață. Faptul că viața există, așadar, necesită câteva explicații.
Unii susțin că este doar o coincidență norocoasă. O explicație alternativă, totuși, este aceea că trăim într-un multivers, în care există legi fizice diferite și valori diferite ale constantelor fundamentale. Majoritatea ar putea fi complet nepotrivite pentru viață. Dar câteva universuri ar trebui, statistic vorbind, să fie prietenoase cu viața.
Pe de altă parte, fizicienii se întreabă dacă Big Bang-ul a fost un singur eveniment. Teoria inflației, care sugerează că Universul timpuriu a trecut printr-o perioadă în care și-a dublat dimensiunea la fiecare trilionime dintr-o trilionime dintr-o trilionime dintr-o secundă are un suport observațional real. Acesta explică de ce Universul nostru este atât de mare. Dar fizicieni ca Andrei Linde au arătat că, în baza unor presupuneri specifice, dar plauzibile, că ar exista o producție „eternă” de Big Bang-uri, fiecare dând naștere unui nou univers.
Teoria corzilor, care este o încercare de a unifica gravitația cu legile microfizicii, presupune că totul în Univers este alcătuit din șiruri mici, care vibrează. Dar presupune că există mai multe dimensiuni decât cele pe care le experimentăm. Aceste dimensiuni suplimentare, sugerează, sunt compacte atât de strâns, încât nu le observăm pe toate. Și fiecare tip de compactare ar putea crea un univers cu o microfizică diferită – astfel încât alte Big Bang-uri ar putea fi guvernate de legi diferite.
Cercetările recente sugerează că există universuri care sunt chiar mai prietenoase cu viața decât al nostru. Cu toate acestea, cele mai multe „ajustări” ale constantelor fizice ar face multe universuri ca fiind moarte.
Criticii susțin uneori că multiversul nu este științific, deoarece nu putem observa niciodată alte universuri Dar, realitatea fizică la nivelul său cel mai profund ar putea fi atât de profundă şi diferită faţă de cât credem acum, că ne-ar trebui mii sau zeci de mii de ani pentru a o descifra. Însă, nu există niciun motiv să respingem multiversul ca fiind unul neștiințific.