In celebrele Manuscrise eseniene de la Marea Moarta, se gasesc doua personaje misterioase: „Dascalul Dreptatii” si „Preotul cel Rau”. Aceste doua personaje sunt adversari ireductibili, iar identitatea lor constituie inca un subiect de discutie pentru cercetatori. Inainte de descoperirea acestor manuscrise (1947), numai cativa eruditi auzisera vorbindu-se de ei, iar sursele de informare asupra lor erau asa de putine, incat au fost considerati drept creatii mitice.
Personajul „Dascalul Dreptatii” este mentionat numai in Documentul de la Damasc, descoperit in anul 1895, si apoi in literatura sectei karaite. Astfel, intr-un pasaj din Documentul de la Damasc, citim ca „Iehova le-a dat (esenienilor) un Dascal al Dreptatii care sa-i conduca pe calea inimii sale si sa faca cunoscut ultimei generatii ceea ce El (Iehova) va face cu ceata necredinciosilor”. Din nefericire, nici documentele de la Marea Moarta nu ne dau numele lui si nici timpul cand a trait.
Ce stim despre Dascalul Dreptatii e faptul ca el a fost un om de-o mare pietate si de un remarcabil potential moral. La un moment dat, el a fost Mare Preot, iar esenienii il priveau ca pe un om inzestrat cu darul de-a descoperi intelesul secret al Scripturilor si, in special, cu cel al prevestirilor cu privire la viitor. El a fost izgonit din iudaismul oficial, adica de la Templul din Ierusalim, din cauza credintei si scrierilor sale. Tot ceea ce se poate spune mai mult despre Dascalul Dreptatii se bazeaza doar pe simple presupuneri.
Majoritatea cercetatorilor manuscriselor de la Marea Moarta admit ca Dascalul Dreptatii este chiar fondatorul comunitatii qumranite, si ca documentele de la Marea Moarta, in special Psalmii, ar fi opera lui.
Mentiunile existente in manuscrisele de la Marea Moarta cu privire la persoana Dascalului Dreptatii sunt foarte sarace. Stim numai ca lui i se opunea Preotul cel Rau, ca si-a dus adeptii in exil, unde a continuat sa fie urmarit de inamicul sau ale carui uneltiri insa au esuat si care, pentru rautatea sa, a fost pedepsit de Iehova sa piara de moarte violenta.
Din aceleasi manuscrise nu reiese ca Dascalul Dreptatii era asteptat sa revina ca Mesia, desi aceasta idee n-ar putea fi exclusa, deoarece iudeii il asteptau pe Ilie care sa-i fie precursor lui Mesia. De asemenea, n-avem nici un temei ca sa identificam pe Dascalul Dreptatii cu Mesia, laicul sau preotul. Manuscrisele de la Marea Moarta vorbesc de doi Mesia, care urmau sa apara la sfarsitul lumii, unul preot si altul laic. Din ceea ce rezulta din manuscrise, Dascalul nu putea fi printul davidic, descendent cu alte cuvinte din dinastia lui David, pe care-l asteptau iudeii, dar data fiind functia sa el ar fi putut sa fie Mesia preotul, descendent din Aaron, desi nu avem temeiuri sigure pentru a-i atribui aceasta calitate.

Cercetatorii manuscriselor de la Marea Moarta au incercat sa-l plaseze pe Dascalul Dreptatii in istorie, cu toate ca datele concrete pe care ni le ofera acestea sunt foarte sarace. Desi nu cunoastem nimic despre acest personaj, s-ar putea totusi reconstitui anumite circumstante istorice, opunandu-l pe Dascalul Dreptatii, Preotului cel Rau care, prin actele sale, ne este mai cunoscut.
Unii cercetatori l-au identificat pe Dascalul Dreptatii cu Nehemia, iar altii cu Ezra, doua personaje biblice. Unul dintre presupusii Dascali ai Dreptatii este Onias III, un Mare Preot din perioada precrestina, de inalta integritate religioasa si morala, care a fost demis din functie de catre Antioh Epifanes (175-163 i.Hr.). Retras in Egipt, a construit acolo un templu, asemanator celui din Ierusalim, iar in cele din urma a fost ucis de Antioh, in urma uneltirilor lui Menelau, care ar putea fi identificat cu Preotul cel Rau, persecutorul Dascalului Dreptatii.
Un alt personaj presupus a fi Preotul cel Rau, poate cel mai indicat pentru aceasta identificare ar fi Ionatan, fratele lui Iuda Macabeul, a carui avansare la functia de Mare Preot ar fi putut afecta profund ortodoxia Dascalului Dreptatii. Asasinarea lui Ionatan in inchisoare ar corespunde intr-o oarecare masura cu ceea ce ne lasa sa intelegem Manuscrisele de la Marea Moarta. Dar alti cercetatori sunt inclinati sa considere ca Simon, fratele lui Ionatan, ar fi fost Preotul cel Rau.
Cel mai probabil, personajul denumit in manuscrise „Dascalul Dreptatii” a fost un preot al Templului din Ierusalim, care, nemultumit de decadenta moravurilor si de comportarea slujitorilor mari si mici, a luat atitudine, intrand astfel in conflict cu conducatorii iudaismului oficial. Afectat si de situatia populatiei oprimate, el a hotarat sa se consacre unei vieti strict morale si religioase. Exclus din randurile membrilor clerului de la Templu, intemeiaza o grupare in cadrul careia se bucura de mult prestigiu. Acest personaj controversat se retrage langa Marea Moarta, unde organizeaza secta eseniana si-i fixeaza normele de conducere pe care le cunoastem din manuscrisele gasite. El adopta un alt calendar decat cel infiintat la Templul din Ierusalim si interzice sacrificiile sangeroase, inlocuindu-le cu rugaciuni si anumite purificari rituale.
Nu cunoastem numele Dascalului Dreptatii si nici perioada in care a trait, fapt pentru care s-au emis numeroase ipoteze asupra lui. In orice caz, epoca lui trebuie situata la inceputul istoriei sectei eseniene, al carei fondator prezumtiv este. Preotul cel Rau ar putea fi identificat cu Ionatan Macabeul, perioada in care am putea plasa ambele personaje fiind deci in secolul al II-lea i.Hr.