Ce este clarviziunea?
In clarviziune (CV) un subiect achizitioneaza informatia direct, in afara canalelor senzoriale cunoscute, de la o sursa exterioara care nu este un sistem viu (un alt subiect). Spre deosebire de telepatie, care presupune un transfer informational intre doi subiecti – un emitator si un receptor – clarviziunea se desfasoara cu participarea unui singur subiect. Astfel, daca in telepatie, subiectul (receptor) achizitioneaza informatie biologica (de la un subiect emitator), in cazul clarviziunii subiectul achizitioneaza informatie nebiologica. Asadar clarviziunea este fenomenul bioinformational cu participarea unui singur subiect.
Definitiile raspandite, cum este cea a lui Stanford, potrivit careia clarviziunea reprezinta capacitatea unei persoane sau a unui animal de a cunoaste, pe cale extrasenzoriala, un obiect existent sau un eveniment fizic actual, necunoscut de niciun alt organism, sunt limitative. Ele nu definesc de fapt clarviziunea, ci asa-numita clarviziune pura, adica o clarviziune in conditii in care telepatia este exclusa. Dar fenomenul se poate desfasura si in conditii ce nu exclud telepatia. In astfel de cazuri insa, e dificil, daca nu chiar imposibil, de stabilit daca informatia este achizitionata din constiinta altui subiect, prin telepatie, sau direct, prin clarviziune, si se vorbeste despre perceptie extrasenzoriala generala (GESP).
Controversele clarviziunii
Dar, controversele asupra definirii clarviziunii si delimitarii sale de telepatie sint numeroase si se intind peste timp. Astfel, in lucrarile deceniilor trecute, clarviziunea era considerata un fenomen in care subiectul achizitioneaza exotic informatie, exclusiv datorita propriei sale capacitati. Potrivit acestei conceptii, telepatia activa, datorata exclusiv capacitatii subiectului care sondeaza constiinta unui alt subiect, denumita uneori clarviziune telepatica, ar reprezenta si ea o forma de clarviziune. In cazurile de telepatie activa, subiectul, aflat in transa profunda, usoara sau chiar in stare de veghe, achizitioneaza informatie din constientul, preconstientul sau inconstientul altui subiect prezent sau absent.
Mari clarvizionari: Leonore Piper si Pascal Forthuny

Leonore Piper (1859-1950), la sfarsitul secolului trecut, si Pascal Forthuny, in perioada interbelica, au devenit bine cunoscuti pentru sedintele in care au demonstrat calitati remarcabile de a obtine informatii prin clarviziune telepatica.
Spre deosebire de Leonore Piper, formata sub influenta miscarii spiritiste, care isi prezenta informatiile in stare de transa, prin intermediul unei false personalitati secundare, asa-numitul „control”, Pascal Forthuny, dotat cu un deosebit simt critic, lucra in transa foarte usoara, o stare particulara de concentrare apropiata de starea de veghe. In timpul sedintelor, Forthuny se plimba incet printre persoanele necunoscute din asistenta si se oprea in fata celor mai „permeabile” sondajului sau, prezentand informatii, adesea semnificative, despre viata si activitatea acestora. Iata, de exemplu, continutul unei comunicari dintr-o sedinta desfasurata la Paris, in anul 1925:
Pascal Forthuny s-a oprit in fata unei persoane din asistenta, comunicand: „Sunteti strain. Va vad intr-o tara in care se vorbeste germana. (Persoana vizata era un jurnalist austriac.) Nu sunteti cumva in drum spre Keidslberg? (Corect.) Va vad intr-o incapere joasa, intr-o gospodarie. (Persoana nu si-a amintit despre gospodarie.) In vecini locuieste o rusoaica … Vera? (Corect, doar numele e putin gresit.) Ea munceste din greu si duce o viata periculoasa. (Corect.) O vad amenintata de un pumnal. (Fapt necunoscut). Ati fost grav bolnav si ati avut o operatie grea. Va vad intr-o clinica. Purtati pe corp un bandaj particular. (Corect. In urma operatiei, persoana avea introdus intr-o regiune a corpului un tub de drenare.) Aveti de rezolvat o anumita problema. Aud numele . . . Cacnin, Aveti ceva cu persoana respectiva? (Persoana urma sa ia un interviu respectivului Cachin, din partea ziarului la care lucra.)
Pascal Forthuny nu cunostea sursa si modalitatea de achizitie a informatiilor. Acestea se obiectivau, de obicei, sub forma de viziuni, idei intuitive, ginduri presante. Adesea, Forthuny auzea numele proprii rostite de o voce interioara sau le vedea scrise, in timp ce alte informatii ii apareau afisate pe un fel de tablouri colorate. Ca si majoritatea subiectilor, Forthuny avea zilele sale bune, cand informatiile „curgeau” pur si simplu, si zile rele, in care informatiile nu erau corecte sau se potriveau unei persoane aflate in vecinatatea celei alese.
O serie de informatii nu erau receptionate direct, ci sub o forma simbolica sau alegorica. Relativ frecvent, in cazul numelor proprii, era corecta doar prima litera sau prima silaba. Aspectul simbolic se manifesta adesea sub forma unui ioc de cuvinte. Astfel, intr-o sedinta, Forthuny s-a oprii, brusc pentru a-si cere scuze (pardon, in franceza), in fata unei doamne care se numea Pardon. In fata unui barbat numit Armas, Forthuny a vazut imaginea unui conducator de armata (armee, in franceza). O doamna, pe care Forthuny a vazut-o inconjurata de oi, se numea Sheperd  (shepard, adica cioban, in engleza).  O alta doamna, care i se parea lui Forthuny asemenea unui bloc de diamante, se  numea Gagnerot (gagner, adica a castiga, in franceza) si era sotia unui negustor de diamante. Pascal Forthuny era incapabil de a diferentia, in momentul comunicarii informatiei, aspectul simbolic de cel real.
Alte controverse ale clarviziunii
In prezent, telepatia si clarviziunea sunt considerate manifestari echivalente ale unei singure capacitati extrasenzoriale, astfel incat diferentierea lor este de importanta secundara. Pentru simplitate, diferentierea absolut formala a telepatiei de clarviziune se face doar dupa sursa de informatie.
La randul sau, termenul consacrat clarviziune a fost si ramane controversat. Diferiti autori sunt, in general, de acord ca denumirea franceza clairvoyance (din fr. claire „clar, corect” + fr. voyasice „viziune”),  deci  „viziune corecta”, introdusa de adeptii  magnetismului animal, nu este cea mai fericita. Doar intr-un numar limitat de cazuri, informatia  achizitionata se obiectiveaza sub forma de imagini dinamice, iar fenomenul lasa impresia unei extinderi la distanta a simtului vizual al subiectului. Viziunea unor evenimente si locuri indepartate in spatiu, dar actuale in timp, a reprezentat exemplul clasic de clarviziune, care a impus denumirea fenomenului. In astfel de cazuri, subiectul senzitiv are impresia ca observa conturarea si evolutia unor imagini pe un ecran mental imaginar. Subiectul poate fi comparat cu un spectator la cinematograf, care urmareste din sala evenimentele de pe ecran, fara a putea interveni in desfasurarea lor.
Filosoful Swedenborg, un caz real de clarviziune
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de acest tip este viziunea cunoscutului filosof si umanist suedez Emanuel Swedenborg (1688-1772) asupra incendiului de la Stockholm. Intr-o zi a anului 1759, Swedenborg se afla, impreuna   cu insotitorii sai, in vizita la Goteborg, situat la o distanta de 600 km de Stockholm. In momentul in care se pregatea  sa cineze, Swedenborg a sarit brusc de pe scaun, anuntand celor prezenti izbucnirea unui incendiu la Stockholm. Cuprins de o agitatie neobisnuita, cu privirea fixata in departari, Swedenborg a povestit timp de doua ore, cu lux de  amanunte, desfasurarea catastrofei: flacarile ce cuprindeau tot mai multe case, oamenii care alergau disperati tipand,   incercarile nereusite de a localiza incendiul. Toti cei prezenti au trait, alaturi de Swedenborg si prin intermediul relatarii sale, dramatismul intregului eveniment. Dupa trececea celor doua ore, Swedenborg a comunicat usurat ca focul a fost stapanit, exact in momentul in care ajunsese in pragul propriei sale case. A doua zi, Swedenborg a intocmit un raport detaliat asupra viziunii sale, pe care l-a  trimis guvernatorului orasului Stockholm. Raspunsul primit a confirmat exactitatea relatarii si coincidenta in timp a evenimentului si viziunii. Cazul Swedenborg, care nu este izolat in biografia sa, a facut repede inconjurul Europei. Insusi Kant, preocupat de astfel de fenomene, l-a studiat in detaliu.