Imagine: wikipedia.org (Commons Creative – free)
Craniul denumit „Deep Skull” şi descoperit în urmă cu câteva decenii în Borneo (insulă împărțită între statele Indonezia, Malaezia și Brunei), contestă ipoteza evoluției umane, susținând că oamenii moderni au evoluat după dispariția ultimilor oameni de Neanderthal.
În 1958, un grup de arheologi care explora așa-numitul „Șanț al iadului” din Peștera Niah din Borneo, a dezgropat rămășițele unui craniu uman. Până atunci, cele mai vechi rămășițe umane găsite vreodată aparțineau unui mascul descendent al lui Homo neanderthalensis din Europa și avea aproximativ 33.000 de ani. Descoperirea intrigantă a fost numită „Deep Skull” și a schimbat paradigma științifică a evoluției umane atunci când analizele au arătat că aparține unui om care a predatat alte specimene cunoscute cu 4.000 de ani. Poate că nu sună atât de mult, dar a fost suficient pentru a demonstra că oamenii moderni au coexistat cu neanderthalienii, cel puțin în această zonă specifică.
În zilele noastre, oamenii de știință sunt mai înclinați să creadă că „Deep Skull” este înrudit cu indigenii australieni, dar un studiu ulterior a transformat această teorie într-o enigmă. Pentru a înlătura orice îndoială sau interpretare greșită cu privire la cronologia lui „Deep Skull”, oamenii de știință au efectuat o investigație aprofundată și elaborată care s-a concentrat pe comparația amănunțită între trăsăturile complexe ale lui „Deep Skull” cu alte cranii diferite legate de regiunile și culturile din apropiere.
Toate dovezile indică o relație puternică cu populațiile native din Borneo, deoarece morfologia primilor locuitori ai Borneo a persistat de-a lungul mileniilor. Referitor la această nouă revelație, cercetătorul principal Darren Curnoe de la Universitatea din New South Wales și-a împărtășit gândurile cu privire la această descoperire care schimbă jocul, afirmând că „analiza noastră răstoarnă opiniile de lungă durată despre istoria timpurie a acestei regiuni”.
La câțiva ani după descoperirea lui „Deep Skull, Don Brothwell” – un antropolog renumit – a decis că rămășițele craniene aparțineau unui mascul adolescent care reprezenta fie un grup de strămoși, fie o rudă apropiată a indigenilor australieni, mai precis tasmanienii.