În jurul anului 10.794 î.Hr., aşadar, cu vreo 12.800 de ani în urmă, ridicând ochii spre cer, oamenii din acele vremuri situaţi în aşezarea Gobekli Tepe (Turcia de azi), observau în fiecare noapte un imens „șarpe de lumină”, cu un cap mare și luminos și cu coada lungă, care părea să taie cerul în două. În fiecare noapte, oamenii de pe tot Pământul nu-și puteau lua ochii de la „marele șarpe luminos”, hipnotizați de această feerie care apărea înaintea lor. Copiii visau să zboare cu acest şarpe, iar familiile sperau că va fi un vestitor al vremurilor mai bune.
Dar o noapte a fost diferită faţă de celelalte. În acea noapte, din „marele șarpe luminos” au ieşit mai mulți alți șerpi mici, aparent inofensivi, care păreau că s-au născut și se repezeau spre pământ. Toţi oamenii primitivi se întrebau ce înseamnă acest fenomen, chiar mai uluitor decât primul, dar nimeni nu avea un răspuns sigur. Mai întâi unul, apoi doi, apoi zece, apoi o sută, până când în scurt timp întregul „marele șarpe luminos” părea să se descompună într-o puzderie de șerpi mici care se repezeau spre Pământ.
Dar, în curând „”şerpii mici luminoşi” care se grăbeau să ajungă pe Pământ, și-au schimbat culoarea: au devenit din ce în ce mai roșii, ca atâtea mingi de foc. Apoi, aceste mingi de foc s-au apropiat din ce în ce mai mult, devenind din ce în ce mai amenințătoare. Mai multe păduri au început să ardă. Când „șerpii luminoşi”, care deveniseră „șerpi de foc”, au venit pe Pământ, au adus cu ei foc și tunete, arzând și distrugând tot ce se afla în calea lor. Cine îi adusese printre oameni?
Aceasta este povestea lăsată nouă de înțelepții din Gobekli Tepe. Dar este o poveste adevărată sau o legendă? Ce a fost „marele șarpe luminos”? Ce reprezentau copiii săi? Nu cumva un mare meteorit (sau cometă) care se îndrepta spre Terra şi care s-a dezintegrat în mai multe bucăţi, la impactul cu atmosfera Pământului?
La început am crezut că Gobekli Tepe a fost prima așezare de pe Pământ după Marele Potop, datorită apropierii sale de locul unde se odihnea Chivotul Legii. Dar acum încep să cred că a fost scena civilizației umane înainte de marile inundații…