In infern
Cand un spirit ajunge in Infern, nesilit de nimeni, el este la inceput primit ca un prieten. El crede prin urmare ca a venit la prieteni, numai ca acest lucru nu dureaza decat cateva ore. Intre timp, i se examineaza siretenia si apoi i se apreciaza valoarea. Dupa acest examen, se incepe infestarea lui in diferite feluri, cu o forta din ce in ce mai mare si mai impatimita. Acest lucru se face introducandu-l in adancimile Infernului, deoarece cu cat te afli mai in interior si mai in adanc, cu atat spiritele sunt mai rele. Dupa ce pun stapanire pe el, incep sa-i aplice pedepse foarte grele pana cand este supus cu totul. Insa aici, cum se petrec continuu miscari de razvratire pentru ca fiecare vrea sa fie cel mai mare si-i dusmaneste din inima pe ceilalti, apar alte revolte. Astfel scena se schimba, incat cei care au fost supusi sunt eliberati pentru a ajuta vreun nou diavol ca sa-i subjuge pe ceilalti. Atunci, cei care nu se supun si nu asculta de capriciile invingatorului sunt din nou torturati in diferite feluri si aceasta se repeta la nesfarsit. Acestea sunt chinurile Infernului pe care le numim focul infernal.
In lumea spirituala
In lumea spirituala, adica in lumea unde se afla spiritele si ingerii, exista lucruri asemanatoare cu cele pe care le vedem in lumea naturala unde sunt oamenii. Aceste lucruri sunt atat de asemanatoare, incat nu exista nicio deosebire in privinta aspectelor lor. Vedem acolo campii, munti si dealuri separate de vai, precum si lacuri si ape si multe alte lucruri dintre cele pe care le vedem in lume. Cu toate acestea, ele au toate o origine spirituala si, prin urmare, nu pot fi vazute decat de ochii spiritelor si ingerilor, insa nu si de ochii oamenilor.
Atat de mare este asemanarea dintre lumea spirituala si lumea naturala, incat omul, dupa moarte, este convins ca se afla inca in lumea in care s-a nascut si pe care a parasit-o. Iata de ce toti nou-venitii spun ca moartea nu e decat o trecere de la o lume la o alta lume care ii seamana.