Asezati-va cu coloana vertebrala foarte dreapta. In aceasta pozitie corpul vostru isi regaseste echilibrul natural. Greutatea se exercita intr-un mod uniform si a te elibera de ea devine ceva usor. Atunci cand repartitia este maxima, corpul nu va mai solicita atentia si nu se mai opune pacificarii mentalului. In consecinta, stati drept, fara nici cea mai mica tensiune, fara blocaj fizic. Corpul vostru tebuie sa fie destins si oarecum suspendat de coloana vertebrala, precum un palton in cuier.
Instalati astfel observati-va respiratia, care trebuie sa fie lenta si profunda. Centrul vostru ombilical se umfla si se dezumfla ritmic. Constientizati fara a va concentra. Priviti, nimic mai mult, precum un spectator neutru. Sa nu existe niciun efort. Tineti minte acest lucru. Fiti atenti intr-un mod calm, sa inregistrati ceea ce se intampla fara sa comentati sau sa interveniti.
Respirati asa cum respira noul nascut sau animalul. Toraxul lor este imobil. Ei inspira ridicandu-si abdomenul si expira readucandu-l la pozitia normala. Respiratia abdominala este singura naturala. Aprofundand-o, ea va va procura o senzatie de pace din ce in ce mai profunda.
Ati uitat incet, incet, cum sa respirati din cauza tumultului mental pe care vi l-a indus anturajul vostru, din cauza tensiunilor care v-au infectat spiritul. Priviti adolescentul. Deja respiratia sa a devenit ceva sarac, artificial, limitat la partea superioara a plamanilor. Abdomenul este blocat. Voi insiva ati constatat desigur ca, cu cat sunteti mai tulburati, cu atat respiratia voastra se cantoneaza mai aproape de piept. Nu mai ramane nimic din cadenta ampla a corpului care traieste spontan. Vegheati la restaurarea respiratiei abdominale, supla si usoara. Aceasta va va ajuta sa va calmati spasmele mentale.