Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Pe 23 august 2023, Agenţia Spaţială Indiană a anunţat aselenizarea controlată a unei sonde selenare la Polul Sud al Lunii. Misiunea oficială: a afla mai multe despre gheaţa selenară, posibil una dintre cele mai valoroase resurse prezente pe satelitul natural al Pământului. Se spune că prezenţa apei îngheţate pe Lună este esenţială pentru colonizarea Lunii, exploatarea minieră a acesteia şi potenţiale misiuni cu destinaţia Marte.
Misiunea plină de succes a sondei spaţiale indiene vine după eşecul recent al sondei spaţiale ruseşti Luna-25, pe 20 august 2023, despre care pe Internet au apărut zvonuri despre o implicare extraterestră (vedeţi articolul: Extratereştrii au defectat sonda spaţială Luna-25, lansată recent de ruşi, pentru a nu putea aseleniza? O teorie incendiară). Foarte interesant e că în ultimii 2 ani, marile puteri spaţiale ale lumii (dar şi alte ţări mai mici) parcă au început o cursă agresivă de a ajunge pe Lună cu tot felul de sonde spaţiale. Iată câteva dintre ele:
* Artemis 1 / NASA (SUA). Data lansării: 16 noiembrie 2022.* LunIR / Lockheed Martin (SUA). Data lansării: 16 noiembrie 2022.* Equuleus / JAXA (Japonia). Data lansării: 16 noiembrie 2022.* Hakuto-R / ispace (Japonia). Data lansării: 11 decembrie 2022.* ArgoMoon / ASI (Italia). Data lansării: 16 noiembrie 2022.* Emirates Lunar Mission / UAESA/MBRSC (Emiratele Arabe Unite). Data lansării: 16 noiembrie 2022.
Şi mai există şi alte misiuni spaţiale asemănătoare, pe care nu le-am enumerat în acest articol. De ce a crescut atât de brusc interesul mai multor organizaţii statale şi private din lume pentru a trimite sonde spaţiale pe Lună? S-a descoperit ceva acolo, ce este ţinut ascuns de ochii publicului? Se vrea o colonizare rapidă a Lunii, pentru ca elita mondială să aibă unde fugi în cazul unui „dezastru cosmic” pe Terra în viitor? Iată câteva teorii incendiare, pentru care nu vom afla prea curând răspunsuri clare…