Daca numeroase pasaje din Evanghelii raman inca obscure, este pentru ca niciodata nu s-a stiut a fi interpretate. Sa ne oprim asupra cuvintelor lui Iisus: „Este mai usor sa treaca o camila prin urechea acului, decat sa intre un om bogat in Imparatia lui Dumnezeu.”
Majoritatea comentatorilor au explicat aceste cuvinte tulburatoare prin faptul ca Iisus dorea sa insiste prin aceasta imagine frapanta asupra imposibilitatii ca bogatul, prezentat ca un om dur, egoist, sa fie admis in Imparatia Domnului. Si nu s-a luat in serios imaginea camilei, intr-atat de exagerata li s-a parut. Nu, ea nu este deloc exagerata si veti intelege de ce.
Locul tuturor sentimentelor, dorintelor, emotiilor, pasiunilor din om este corpul astral. Poftele nemasurate, cupiditatea, nevoia de a poseda, satisface, sunt manifestari ale corpului astral, si daca acest corp astral nu este stapanit, educat, se mareste din ce in ce mai mult si devine ca o tumoare monstruoasa in fiinta omeneasca. Este cazul bogatului care, in dorinta de a aduna bani, terenuri, case, etc, sfarseste prin a avea un corp astral imens care il impiedica sa treaca prin poarta Imparatiei Domnului. Caci in Imparatia Domnului nu sunt acceptate decat fiintele care au invatat ce este sacrificiul, renuntarea, abnegatia.
Sa studiem acum natura camilei: ea a stiut sa se adapteze perfect desertului unde nu creste aproape nimic. Putinul pe care il gaseste ii ajunge, putand merge zile intregi fara a manca sau bea. Ea are deci un corp astral minuscul si de aceea este simbolul initiatului care se multumeste cu putin si care este capabil sa strabata, fara a se prabusi, cele mai dure conditii de viata. Cand Iisus spunea despre camila ca poate trece prin urechea acului – acum intelegeti, fraza este clara – se referea nu la corpul fizic, ci la corpul astral. De aceea, daca nu vom cunoaste structura fiintei omenesti, nu vom reusi sa interpretam anumite pasaje din Evanghelii.
Corpul astral, care este sediul sentimentelor, pasiunilor, incepe sa se manifeste in om incepand cu pubertatea. Inaintea acestei perioade in activitate este mai ales corpul eteric. Bineinteles corpul astral este prezent, de asemenea si corpul mental: copilul traieste emotii, intelege ce i se spune, dar corpul astral nu se formeaza in el cu adevarat decat pe la 14 ani, iar corpul mental spre 21 de ani. Cat despre corpul eteric, care are cea mai lunga activitate intre nastere si varsta de 7 ani, se poate spune ca asigura cresterea si dezvoltarea in bune conditii a corpului fizic.
Corpul eteric actioneaza in copil ca si in plante. Planta nu are corp astral, caci ea nu are o veritabila sensibilitate, cel putin daca o comparam cu cea a animalelor sau oamenilor, si atunci cand o rupeti nu sufera. Plantele nu au un corp astral dezvoltat, dar au un corp eteric foarte puternic, de aceea nu inceteaza sa creasca si sa se dezvolte. Daca taiati ramurile sau tulpinile lor, ele cresc din nou, si daca le dati deseuri, ele le absorb si le transforma pentru a produce fructe. Corpul lor eteric purifica tot.

Copiii seamana cu plantele: totul se transforma si se purifica continuu in ei gratie corpului eteric a carui activitatea nu este inca impiedicata de manifestarile corpului astral. Catre 14 ani incepe perioada adolescentei si atunci lucrurile se complica, caci corpul astral care se trezeste declanseaza toate manifestarile pasionale: se*ualitatea, agresivitatea, poftele nemasurate. Si cum toate aceste manifestari produc impuritati, esturi, corpul eteric trebuie sa se ocupe mereu cu eliminarea lor.
Inocenta, candoarea, puritatea copiilor, vine din faptul ca la ei corpul astral nu este inca dezvoltat. Iata deci o noua explicatie a cuvintelor lui Iisus: „Daca nu veti deveni copii, nu veti intra in Imparatia Domnului.” Copilul va intra in Imparatia Domnului pentru ca nu are un corp astral umflat, buhait, care sa-l impiedice sa intre. Camila este un simbol si copilul, aici, e asemenea. Iisus nu dorea sa interzica oamenilor sa devina adulti, dar ii indemna sa-si domine corpul lor astral ale carui dorinte exigente le-ar inchide intrarea in Imparatia Domnului, care este o stare de constiinta, de pace, de armonie, de lumina. Evident, corpul astral este necesar; daca Inteligenta cosmica a creat omul cu un corp astral este pentru ca acesta are un rol de jucat: fara el nu vor exista nici senzatii, nici dorinte, nici sentimente si omului ii va lipsi ceva, dar toate acestea nu trebuie lasate sa se dezvolte fara masura.
Sa revenim la cuvintele: „Este mai usor sa treaca o camila prin urechea acului decat sa intre un bogat in Imparatia lui Dumnezeu.” Da, accesul in Imparatia Domnului este greu caci se intra prin acea „poarta stramta” de care vorbeste Iisus intr-un pasaj din Biblie: „Intrati pe poarta cea strimta, caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare si multi sint cei ce intra pe ea.” Aceasta poarta stramta care permite accesul in Imparatia Domnului este poarta Initierii. Initierea este o asceza care invata pe om cum sa se dezbare de toate slabiciunile si toate tendintele sale negative. Se poate compara cu orificiul prin care trece sarpele cand trebuie sa-si schimbe pielea. Discipolul este acela care se pregateste sa treaca prin poarta stramta care ii va smulge pielea cea veche, adica obiceiurile rele, conceptiile eronate. Fiecare dintre voi este chemat sa treaca prin poarta cea stramta si, in loc sa va tulburati si sa va infricosati, bucurati-va sa deveniti, gratie acesteia, o fiinta noua, cu ganduri, sentimente si un comportament nou.
Se poate spune ca in cursul existentei sale omul strabate trei porti: cea a nasterii prin care trec toti oamenii, fie ei buni sau rai. Pe urma poarta mortii, la fel trecuta de catre cei buni si de cei rai. Dar poarta Initierii o trec numai aceia care sunt capabili de mari sacrificii si renuntari.