Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Cineva s-ar putea gândi la următorul lucru: epoca dinozaurilor pe Pământ a durat aproximativ 200 de milioane de ani. Gândiţi-vă ce mult înseamnă 200 de milioane de ani. Omul modern are aproximativ 750.000 de ani vârstă. Uitaţi cât de departe am ajuns noi, într-un timp mult mai scurt decât dinozaurii. Deci, undeva în cronologia dinozaurilor, ei trebuie să fi evoluat mai mult decât să fie doar nişte animale de turmă și carnivore. Aşadar, cât de inteligenţi erau dinozaurii? Evoluţionismul (dacă acceptăm această teorie) ne spune că dinozaurii ar fi trebuit să fie ai naibii de inteligenţi. Dar, chiar aşa să fi fost?
Într-un studiu publicat în 2023 în „Journal of Comparative Neurology” şi intitulat „Theropod dinosaurs had primate-like numbers of telencephalic neurons”, ni se arată posibilul nivel de inteligenţă al dinozaurilor. Dinozaurii fiind fiinţe gigantice înseamnă că aveau un creier mai mare. Asta înseamnă că erau mai inteligente ca oamenii? Lucrurile nu stau chiar aşa. Nu există o relație de proporţionalitate între dimensiunea sau forma creierului și inteligență. Dacă ar exista, caşaloţii ar conduce lumea. Au creier care cântărește 20 de kilograme, de aproximativ 7 ori mai mare decât propriul nostru creier.
Se pare că există o relație între creier și corp și inteligență, așa-numitul coeficient de encefalizare. Animalele cu o proporție mai mare de masă corporală dedicată creierului tind să fie mai inteligente, dar chiar și această măsurătoare are probleme. De exemplu, cercetări recente au arătat că creierul păsărilor este atât mai dens, cât și mai eficient decât creierul mamiferelor de dimensiuni similare. Ceea ce înseamnă că nu putem interpreta inteligența doar pe baza mărimii.
Cu cât aflăm mai multe despre nenumăratele moduri în care creierul se poate aranja, cu atât oamenii de știință și-au dat seama că au nevoie de un mod diferit de măsurare sau estimare a inteligenței, în special la speciile dispărute. Având în vedere că dinozaurii teropode sunt strămoșii păsărilor moderne, este rezonabil să presupunem, cel puțin până la contrariu, că aceștia au avut structuri cerebrale similare. Și dacă dinozaurii T-Rex ar fi avut neuroni mai dens și mai eficienți, ar fi fost considerabil mai inteligenţi decât am presupus anterior.
Suzana Herculano-Houzel, neuroanatomistă la Universitatea Vanderbilt și autoarea lucrării mai sus menţionate, a folosit anatomia comparativă pentru a compara păsările și reptilele moderne cu dinozaurii dispăruți. Ei au descoperit că unii dinozauri aveau structuri cerebrale similare cu păsările, în timp ce alții erau mai aproape de reptile. Apoi, folosind date despre densitatea neuronală a păsărilor și reptilelor, Herculano-Houzel a reconstruit densitatea estimată a neuronilor la dinozaurii dispăruți.
Conform descoperirilor lui Herculano-Houzel, T-Rex ar fi putut avea până la 3,3 miliarde de neuroni în cortexul său și ar fi putut fi la fel de inteligent ca un babuin modern. Lucrarea prevede, de asemenea, că T-Rex ar fi avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a ajunge la maturitate și ar fi avut o durată de viață de aproximativ 50 de ani. S-ar putea să fi putut, de asemenea, să folosească unelte, în mod similar modului în care unele păsări și primate folosesc bețe pentru a pescui pentru hrană.
Desigur, acestea sunt afirmații îndrăznețe care ar necesita substanțial mai multe dovezi, pentru că inteligența este mai complexă decât un joc de numere neuronale. Este probabil că dinozaurii au fost, de fapt, mai inteligenți decât se crede acum, dar exact cât de mult rămâne o întrebare deschisă.