Omul de știință Ettore Majorana a avertizat dinainte că dezvoltarea nucleară ar putea duce la însăși distrugerea umanității. Așa că dispariția lui în circumstanțe foarte misterioase a stârnit multe suspiciuni.
Enrico Fermi (1901-1954), un fizician italian cunoscut pentru dezvoltarea primului reactor nuclear, un pionier în dezvoltarea teoriei cuantice, a neutrinilor, obţinând şi Premiul Nobel pentru fizică în 1938, a spus despre Ettore Majorana (1906-dispărut în 1938) că acesta a fost unul dintre oamenii-cheie în dezvoltarea fizicii nucleare. Capacitatea sa excepțională i-a permis să prezică în 1937 existența unor particule care au fost botezate ulterior drept „Fermionii Majorana”, fizicienii reușind să verifice realitatea existenței lor aproape 8 decenii mai târziu, în anul 2014.
Totuşi, într-o bună zi, pe 25 martie 1938, acest renumit cercetător a decis – nu este clar de ce – să facă o călătorie între Napoli și Sicilia pe o navă, având destinația orașul Palermo. De atunci, nu s-a mai auzit nimic de Ettore Majorana! Parcă s-ar fi dizolvat în aer, la vârsta de doar 32 de ani! Cum poate fi explicată dispariția subită a lui Ettore Majorana? Un om de știință de o asemenea statură nu se poate dizolva în spațiu și timp…
Este adevărat că, în ultima sa scrisoare cunoscută, adresată unui coleg de la Universitatea din Napoli, unde a predat, el și-ar fi exprimat intenția de a se sinucide (aşa s-a înţeles), dar chiar să fi făcut lucrul acesta? Mai jos, puteţi observa anunțul dispariției lui Ettore Majorana, tipărit în ziarul „Domenica del Corriere”.

Există ideea că tânărul om de știință, simțind amploarea descoperirilor sale cu privire la energia atomică și puterea ei distructivă, și temându-se de consecințele care ar putea apărea în Europa lui Hitler și Mussolini, a ales fuga și renunțarea la condiția sa de genial savant.
Într-un articol recent și foarte bine documentat al unui absolvent în Fizică de la Universitatea Națională din Buenos Aires, Jose Maria Lentino, publicat în revista Societății Științifice Argentiniene, putem citi următoarele: „Câteva teorii încearcă să explice misterul: sinuciderea, dar și schimbarea identității și zborul în altă țară, asasinatul politic… Toate indiciile dispar în timpul acelei călătorii misterioase și se știu puține despre motivele pe care le-ar fi avut pentru a se sinucide. Percheziția ulterioară nu dă niciun rezultat și chiar Mussolini, presat de mama îndurerată a Majoranei, a scris: „Vreau să fie găsit””.
Evident, nu erau vremuri când o solicitare a dictatorului Mussolini să fi fost ignorată… dar el nu a fost găsit! Majorana dispăruse pentru totdeauna… fără să lase nici cea mai mică urmă. Și să nu uităm că Mussolini oferise o recompensă de 30.000 de lire oricui dădea informații despre această dispariţie misterioasă – o sumă astronomică în acele vremuri.
Istoricii au bănuit că Ettore Majorana fie s-a sinucis, fie a decis să dispară pentru a nu contribui la crearea bombei atomice. Acest cercetător a avertizat dinainte că dezvoltarea nucleară ar putea duce la însăși distrugerea umanității. Deci, decizia lui de a dispărea ar fi putut fi una etică. Poate, el ar fi putut începe o nouă viață, într-un loc izolat din lume, cu altă identitate și activitate. Cei care l-au cunoscut cel mai bine au exclus imediat sinuciderea, știind că era un catolic practicant cu fervoare.
Ettore Majorana a călătorit în timp?
Există o teorie a conspiraţiei care spune că Majorana nici nu s-a sinucis, nici nu a fost răpit, nici nu a avut vreun accident şi nici n-a fugit în alt colţ al lumii. Mai degrabă, el a fost capabil să dezvolte un mod de a se deplasa prin spațiu și timp. Interesant e faptul că atât tovarășii săi, cât și sora lui au susținut că, în lunile dinaintea dispariției sale subite și neașteptate, Majorana lucra cu febrilitate la ceva foarte important, dar că a evitat să vorbească despre asta.
Unii bănuiesc că acest om de știință ar fi reușit să construiască o mașină care să călătorească în timp. Și pentru a confirma acest lucru, trebuie menționat că toate scrisorile de adio scrise de Majorana înainte de dispariție – și care au fost luate drept note de sinucidere – nu indică niciodată că avea de gând să se sinucidă, nu există nici măcar un indiciu de genul acesta; el îşi exprimă doar regretul că nu va mai comunica cu atât de mulți oameni dragi lui.
De asemenea, este adevărat că Justiția italiană nu a închis niciodată ancheta cu privire la dispariția sa. Dimpotrivă, dosarul a fost deschis în mai multe rânduri în urma unor indicii de la cei care susțineau că Ettore s-a ascuns într-o mănăstire, undeva în America, pentru a se dedica exclusiv rugăciunii și meditației; alții au furnizat fotografii care indică faptul că se afla în Caracas sau Buenos Aires, arătând însă mult mai tânăr.
În orice caz, dispariția misterioasă a omului care nu a vrut să inventeze bomba atomică continuă să fie o problemă de explicat…