Imagine: generata de AI (Microsoft Designer)
Ideea unor civilizații antice avansate, cum ar fi Atlantida, epoca vedică sau alte culturi pierdute, stârnește adesea dezbateri aprinse în lumea ştiinţifică. În mod interesant, Biblia, în Eclesiastul 1:9-11, pare să ne spună cam acelaşi lucru:
9. Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.10. Dacă este vreun lucru despre care să se spună: „Iată ceva nou!” aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.11. Nu ne aducem aminte despre cei ce au fost înainte, şi tot aşa despre cei ce vor veni pe urmă; nici o pomenire nu va fi la urmaşii lor.
Ar putea aceste versete să sugereze cunoștințele, tehnologiile sau realizările uitate ale civilizațiilor antice care s-au pierdut în timp? În plus, se pare că o mare parte din ceea ce credem că este „nou” ar putea fi doar redescoperiri ale cunoștințelor antice, acum uitate…
Interesat e faptul că şi vechii azteci aveau o zicere străveche asemănătoare: „Ce-a fost, încă odată va mai fi. Ceea ce se făcea pe vremuri, încă o dată se va face. Cei care trăiesc acum, vor exista din nou”.