Imagine: generata de AI (Microsoft Designer)
La 15 ianuarie 2022, vulcanul subacvatic Hunga Tonga a erupt, declanșând un puternic tsunami care a distrus case și a provocat patru morți în toată Tonga. Un alt efect de durată al acestui eveniment – cea mai mare explozie subacvatică înregistrată vreodată de instrumentele științifice moderne – a fost cantitatea uriașă de vapori de aerosoli și vapori de apă pe care a lansat-o către cer.
Cercetătorul Schoeberl şi echipa sa, într-un studiu publicat în revista „Journal of Geophysical Research: Atmospheres”, au examinat modul în care erupția lui Hunga a afectat clima din emisfera sudică în următorii 2 ani. Ei au descoperit că, în anul care a urmat erupției (2023), efectul de răcire de la aerosolii vulcanici care reflectă lumina Soarelui în spațiul cosmic a fost mai puternic decât încălzirea cauzată de vaporii de apă care captează căldura în atmosferă. Dar majoritatea efectelor vulcanului se disipaseră până la sfârșitul anului 2023. Cercetătorii au folosit date din satelit pentru a examina modul în care aerosolii stratosferici, gazele și temperaturile s-au schimbat după erupție. Erupția lui Hunga a contribuit cu aproximativ 150 de megatone (150 de milioane) de vapori de apă în stratosferă – o cantitate atât de mare încât a crescut nivelul global al vaporilor de apă stratosferici cu aproximativ 10%. Această injecție masivă de apă a răcit temperaturile din stratosfera tropicală cu 4°C în martie și aprilie 2022. La rândul său, această răcire temporară a creat un model de circulație secundară care a condus la reducerea nivelurilor de ozon pe tot parcursul anului 2022.
Erupția Hunga a eliberat, de asemenea, între 0,5 și 1,5 megatone de dioxid de sulf în stratosferă. Dioxidul de sulf produce aerosoli de sulfat care reflectă lumina Soarelui și poate provoca o reducere a forței radiative de suprafață sau diferența dintre radiațiile de intrare și de ieșire. Acest lucru poate duce la răcirea globală dacă încărcătura de aerosoli este suficient de mare, așa cum a fost în erupția din 1991 a Muntelui Pinatubo, care a eliberat aproximativ 20 de megatone de dioxid de sulf. Încărcătura de aerosoli Hunga nu a fost foarte mare, iar efectele sale s-au limitat în mare parte la emisfera sudică în 2022 și 2023.
Deși erupția a afectat pe scurt echilibrul radiativ al Pământului, acea schimbare a fost foarte mică: o scădere globală a fluxului radiativ de mai puțin de 0,25 wați pe metru pătrat în perioada de 2 ani înainte de a reveni la nivelurile de dinainte de erupție. La nivel global, suprafața Pământului, oceanele și atmosfera absorb o medie de aproximativ 240 de wați de energie solară pe metru pătrat pe parcursul unui an. Această scurtă schimbare înseamnă că erupția Hunga ar fi putut provoca o ușoară răcire în emisfera sudică, dar cercetătorii spun că ar fi dificil să culegem aceleași informații numai din observațiile meteorologice.
Sursa: studiul ştiinţific „Evolution of the Climate Forcing During the Two Years After the Hunga Tonga-Hunga Ha’apai Eruption” / agupubs.onlinelibrary.wiley.com