În 1992, un hipnotizator şi cercetător ozenist, Derrel Sims, a elaborat un plan fascinant pentru cercetarea răpirilor extraterestre din spaţiul cosmic. Şase martori, care au pretins că pe parcursul vieţii lor au fost în contact cu extratereştrii, au fost supuşi unei hipnoze adânci, iar pe parcursul acesteia Derrel Sims le-a sugerat să transmită extratereştrilor să stabilească un contact direct cu echipa care făcea investigaţia.
În noiembrie 1992, una din aceste persoane, din Texas, a fost după câte se pare răpită din nou şi s-a opus controlului mental exercitat de extratereştri. Înainte de a ceda insistenţei lor puternice, ea a ţipat, aşa cum îi dictase comanda primită prin hipnoză: „Ştim ce vreţi să faceţi… ştim totul despre voi!”
După câteva zile, alţi câţiva subiecţi ai hipnozei au pretins că au fost răpiţi din nou. În timpul următoarelor şedinţe de hipnoză, la care au fost supuşi cinci dintre ei, a reieşit un lucru fantastic. Trei din cinci au pretins că au fost răpiţi în aceeaşi noapte – 8 decembrie 1992 – şi că, atunci când s-au trezit, au găsit pe pijamale urme ale unei sângerări nazale.
Aceşti martori au prezentat, în fond, experimente asemănătoare, cu unele diferenţe semnificative, totuşi. O persoană a crezut că este moartă şi că fratele ei, decedat, se află în apropiere, iar alta a crezut că a fost dusă în Rai şi a simţit prezenţa Domnului. Ceilalţi au relatat, aşa cum era de aşteptat, că au fost în interiorul unor OZN-uri. Cu toate aceste deosebiri, toţi subiecţii s-au referit la o cameră asemănătoare în care a avut loc întâlnirea cu entităţile extraterestre de care au fost interogaţi şi pe care le cunoşteau dinainte.