Apuleius a fost un filozof platonician, nascut in Africa, cunoscut prin celebra carte „Magarul de aur„. A trait in secolul al II-lea, sub imparatul Antoniu. I se atribuie mai multe minuni, la care, fara nicio indoiala, nu s-a gandit vreodata. Si-a cheltuit toata averea calatorind si a depus eforturi sa se initieze in misterele diverselor religii; dupa ce s-a ruinat, cum era un barbat frumos, instruit si spiritual, a cucerit o vaduva bogata din Cartagina, pe nume Pudentila, cu care s-a casatorit. Era inca foarte tanar, iar sotia lui avea 60 de ani. Aceasta disproportie de varsta, ca si saracia lui Apuleius, i-au atras banuiala ca ar fi folosit magia si bauturi miraculoase. S-a spus chiar ca ar fi fabricat aceste bauturi, din peste, stridii si pasta de raci. Rudele, carora nu le convenea aceasta casatorie, l-au acuzat de vrajitorie. A fost chemat in fata judecatorilor. I s-a atras atentia ca sotia lui e vaduva de 15 ani si ca, inainte de a o cunoaste, nu se gandise sa se recasatoreasca. «Cine v-a spus ca nu s-a gandit?” a intrebat el; „Gandul casatoriei se afla in inima fiecarei femei; si lunga vaduvie in care a trait ar trebui sa va mire mai mult decat casatoria. S-a spus ca am fabricat bauturi vrajite si se aduce drept dovada a vinovatiei mele faptul ca am trimis pescari sa-mi aduca peste si stridii. Dar ar fi trebuit sa faca treaba asta un avocat, un fierar sau un pasarar? Sunt un om tanar, m-am aratat plin de atentii, si un barbat tanar n-are nevoie de bauturi miraculoase ca sa se faca iubit de o femeie in varsta. Se mai spune ca Pudentilla insasi a spus vecinilor ca sunt vrajitor; dar daca ar fi spus ca sunt consul, inseamna ca chiar as fi?» Cu toate ca himerele magiei erau atunci in mare voga, Apuleius si-a pledat atat de bine cauza incat a castigat procesul.
Boguet si alti specialisti in demonologie afirma ca Apuleius a fost metamorfozat in magar, ca si alti pelerini, cu ajutorul vrajitoarei din Larissa, pe care a vizitat-o special pentru a face aceasta incercare. Femeia l-a transformat in magar, l-a vandut, apoi l-a cumparat din nou. Dupa aceasta a devenit atat de mare magician incat, de cate ori era necesar, se transforma in magar, in cal sau in pasare etc., isi impungea corpul cu o lovitura de sabie fara sa lase urme. Putea sa se faca invizibil fiind ajutat de un demon de casa. Ca sa-si ascunda infatisarea de magar ar fi scris cartea Magarul de aur. Taillepied pretinde ca toate acestea sunt aiureli si ca daca in viata lui Apuleius este amestecat un magar, aceasta este din cauza ca el avea un spirit care i se infatisa sub forma de magar.
Cei care vor sa arunce valul magiei peste toate actiunile lui Apuleius afirma ca, datorita farmecelor sale, sotia sa era obligata sa-i tina lumina in timp ce lucra. Altii spun ca aceasta sarcina o indeplinea un demon de casa. Orice ar fi fost, trebuie sa recunoastem ca sotia lui, ori acel demon, erau plini de amabilitate. In afara de Discurs despre magie, Apuleius ne-a lasat un mic tratat despre demonul lui Socrate, contestat destul de dur de Sfantul Augustin.