Reptilienii par să fi avut o mare influență în civilizațiile antice din America. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu reptilienii, ei s-au deghizat sub forma „zeilor antici”. La fel ca în Grecia antică, şi în cultura aztecă reptilienii au văzut o oportunitate excelentă de a manipula oamenii, care să-i vadă ca nişte zei, modelându-le astfel civilizația și sistemul de credințe.
În religia aztecă există un zeu pe nume Tlaloc, care este descris ca având „ochi de ochelari şi colţi”. Practic, dacă îl cauți, arată ca un reptilian. Reptilienii sunt de obicei considerați a fi dușmani ai oamenilor, dar aztecii l-au venerat pentru că acest zeu le-a oferit apă și fertilitate (uau, ce reptilian drăguț!). Cu alte cuvinte, el era un zeu al apei (pentru culturi și altele). El a fost, de asemenea, temut pentru capacitatea sa de a trimite grindina, tunetul și fulgerul.
Ca pentru orice alt zeu, s-au făcut sacrificii pentru Tlaloc. Acestea variau de la obiecte nevinovate, cum ar fi jad și nisip, până la sacrificii mai groaznice, cum ar fi inimi de oameni și copii. Se spune că în zilele de sacrificiu ale copiilor, „dacă, în drum spre altar, acești copii plângeau, lacrimile lor erau privite ca semne pozitive ale ploilor iminente și abundente”. Dacă știți ceva despre reptilieni, atunci totul ar avea foarte mult sens dacă aţi considera Tlaloc ca fiind reptilian. Dacă veţi compara experiența aztecilor cu acest reptilian cu experiențele noastre moderne cu reptilienii, veţi observa că multe nu s-au schimbat. Reptilienii sunt încă venerați (celebrități, etc.), copiii sunt încă sacrificați, vremea este încă controlată (la fel ca şi cu Tlaloc), iar reptilienii încă se hrănesc cu fricile și anxietățile noastre (la fel ca lacrimile acelor copii înainte de a fi sacrificați).
Mai jos puteţi observa chipul zeului reptilian Tlaloc:

Quetzalcoatl, care se traduce prin „șarpe cu pene”, a fost un alt reptilian adorat ca o zeitate, apărând pentru prima dată în Teotihuacan, în preclasicul târziu până în perioada clasică timpurie (400 î.Hr. – 600 d.Hr.) a cronologiei mezoamericane. Se spune că Quetzalcoatl este zeul creator al lumii noastre, pe care a făurit-o din oasele ființelor anterioare, luate din lumea morților, Mictlan. El a fost ajutat de zeița Cihuacoatl și și-a sacrificat propriul sânge pentru a lipi între ele oasele. El a fost, de asemenea, zeul patron al preoției aztece, al învățăturii și al cunoașterii. Dacă adevărul este că el era un extraterestru reptilian, multe teorii ar putea fi explicate prin capacitatea de a avea acces la cunoştiinţe superioare.
Quetzalcoatl
Ca și alte mari civilizații americane, reptilienii au fost o parte integrantă a civilizației aztece, care a cultivat un sistem de credințe în jurul acestor extratereştri.