Conform legendelor sumeriene, zeii Anunnaki au avut un rol extrem de important în crearea şi istoria omenirii. Au existat 3 fraţi-zei, care au fost şi rivali între ei: Enlil, Enki şi Nin-khursag, toţi fiind fiii zeului-extraterestru Anu. Se pare că zeul Enki a avut doi fii: Marduk şi Nergal, iar Enlil l-a avut pe Ninurta. Marduk s-a împreunat cu o femeie pământeană (Sarpanit), cu care i-a avut pe Nabu şi pe Gibil. De ce v-am povestit toate aceste lucruri până acum? Pentru a vă relata un episod din istoria extratereştrilor Anunnaki, relatată de cercetătorul Zecharia Sitchin.
* Nergal s-a certat la cuţite cu tatăl său, Enki. Totodată, el a fost defăimat de fratele său, Marduk şi de nepotul său, Nabu. Lui Nergal i-a clocit ideea de a apela la „Armele Teribile”. El nu ştia unde erau acestea ascunse, dar ştia că ele se află pe Pământ, încuiate într-un loc subteran secret, undeva în Africa, în domeniul fratelui său Gibil.
* Bazându-ne pe nivelul actual de tehnologie, ele pot fi descrise ca şapte dispozitive nucleare: „Îmbrăcate în teroare, cu o strălucire ele se descărcau”. Ele fuseseră aduse de pe planeta Nibiru de fugarul Alalu şi fuseseră ascunse într-un loc secret cu mult timp în urmă; Enki ştia unde, la fel şi Enlil.
* Întrunindu-se din nou într-un Consiliu de Război, zeii, trecând peste împotrivirea lui Enki, au votat să urmeze propunerea lui Nergal de a-i da lui Marduk o lovitură de pedeapsă. Se puteau folosi „Armele Teribile” pentru a distruge cosmodromul din Sinai de-a lui Marduk, dar nici zeii nici oamenii nu trebuie să fie vătămaţi.
* Alegându-i pe Nergal şi pe Ninurta să îndeplinească misiunea, zeii le-au făcut clar scopul ei limitat şi condiţionat. În anul 2024 î.Hr., Ninurta (numit „Cel care Pârjoleşte”) şi Nergal (numit „Anihilatorul”) au descărcat arme nucleare şi au şters de pe faţa Pământului cosmodromul şi „oraşele păcătoase” învecinate de pe câmpia de la sud de Marea Moartă. Acest eveniment este descris şi în Biblie (oraşele Sodoma şi Gomora).
* Cu lansările nucleare la punct fix, cosmodromul a fost ras de Ninurta – mai întâi Muntele Suprem (Muntele Mashu din „Epopeea lui Gilgamesh”) cu tunelele lui interioare şi facilităţile ascunse; apoi câmpia învecinată care servea pentru aterizare şi decolare. Cicatricea din Peninsula Sinai este vizibilă şi azi, după cum arată fotografiile NASA făcute din spaţiu; câmpia – dintre munţii albi de calcar – este încă acoperită de pietre sfărâmate arse şi rapid înnegrite.