Imagine generata de Microsoft AI
Cercetările au dezvăluit existența rămășițelor unei „planete îngropate” adânc în interiorul Pământului. Totul indică faptul că acum miliarde de ani o planetă s-a ciocnit cu Pământul.
Un nou studiu asupra prezenței mineralelor metalice în interiorul Lunii oferă noi dovezi că satelitul natural al Pământului s-a format atunci când o planetă antică s-a ciocnit cu Pământul cu mult timp în urmă. În această coliziune interplanetară teoretizată îndelung, despre care oamenii de știință cred că a avut loc acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, o planetă de dimensiunea lui Marte numită „Theia” a fost tăiată în fragmente de lavă fierbinte la impactul cu Pământul. În timp ce unele dintre rămășițele planetare ale Theia par să fie îngropate în „globuri” dense, uriașe, sub plăcile tectonice ale Africii și Oceanului Pacific, oamenii de știință spun că încă nu există dovezi despre locul unde s-a prăbușit restul planetei Theia.
Dar acum, noi date de la sonda spațială GRAIL (Gravity Recovery and Interior Laboratory) a NASA au găsit zăcăminte mari de titan și minereu de fier adânc sub suprafața lunară, sugerând că rămășițele rămase din Theia au format, desigur, Luna Pământului. Geofizicianul planetar Adrien Broquet de la Centrul Aerospațial German din Berlin a descris descoperirile NASA GRAIL ca fiind fascinante.
Noua lucrare a echipei sale, publicată în aprilie 2024 în „Nature Geoscience”, se concentrează pe „anomaliile gravitaționale” pe suprafața lunară. Broquet explică: „Analiza acestor variații în câmpul gravitațional lunar ne-a permis să aruncăm o privire sub suprafața Lunii și să vedem ce se află dedesubt”. Sub crusta lunară, în regiunea dintre crustă și miez cunoscută sub numele de manta, nava spațială GRAIL a detectat două regiuni dense care coincid cu depozite de ilmenit de titan și fier care ar exista dacă teoria impactului Theia ar fi corectă. În urma probabilei coliziuni a Theia cu Pământul și după ce fragmente din această planetă pierdută au fost îngropate adânc sub scoarța terestră, bazine de titan topit și lavă grea în fier de pe suprafața Lunii au început să se scufunde mai adânc spre suprafața lor, împingând în sus rocile mai ușoare.
Potrivit lui Jeff Andrews-Hanna, geofizician la Laboratorul Lunar și Planetar de la Universitatea din Arizona și co-autor al studiului, „Luna noastră s-a întors literalmente pe dos”.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): articolul ştiinţific „Vestiges of a lunar ilmenite layer following mantle overturn revealed by gravity data” / nature.com