Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free) + prelucrare proprie
Tinereţea fără bătrâneţe şi mai ales longevitatea au făcut obiectul unor studii şi observaţii dintre cele mai variate. S-a adunat un imens material faptic şi teoretic prin cooperare multi şi pluridisciplinară. Din acest tezaur de date nu se poate desprinde totuşi o cale dreaptă spre viaţă lungă şi sănătate de fier. Ceea ce propune ştiinţa ştim şi noi la urma urmei.
Secretul longevităţii? Viaţă ordonată, alimentaţie raţională fără excese, ambiental lipsit de noxe, mişcare, optimism şi, desigur, elemente genetice favorizante. Reversul medaliei: intemperanţă, alcool, tutun, sedentarism, stress şi un bagaj ereditar deficitar. Dar excepţiile sunt numeroase şi tulbură prea des travaliul statisticianului şi pe cel al gerontologului.
Cel mai bâtrân om din România care a fost recunoscut în mod oficial a fost hamalul brăilean Margosian Parsec, care şi-a sfârşit zilele la 116 ani la Institutul de Geriatrie. El s-a născut în 1847 şi a decedat în 1963. A fumat şi a băut până în ultima clipă. Dr. Ana Aslan i-a îngăduit chiar 100 grame coniac pe zi.
Longevitatea este mai frecventă la femei, şi susţin experţii, mai ales la cele de condiţie sriivilă şi care au adus pe lume mai mulţi copii. În secolul al XX-lea, în Caucaz, în satul Baraava, a fost fotografiat Shira Li Lushroov la împlinirea vârstei de 168 de ani!