Marele McDonald’s! Mancare la preturi accesibile sau cel putin asa ne dorim cu totii. Nu exista nicio indoiala ca McDonald’s a facut o treaba buna in a oferi mancare la preturi accesibile… dar oare cu ce pret din punct de vedere al sanatatii? Si asta pentru ca, de-a lungul timpului, hrana celor de la McDonald’s s-a dovedit a fi de calitate scazuta.
Aruncati o privire la ceea ce gasim intr-un hamburger McDonald’s… si la ingredientele sale: faina imbogatita (faina inalbita, faina de orz, Niacin, fier redus, mononitrat de tiamina, riboflavina, acid folic), apa, sirop de porumb si/sau zahar, drojdie, ulei de soia si/sau ulei de canola. Contine 2 % sau mai putin de: sare, gluten de grau, sulfat de calciu, carbonat de calciu, sulfat de amoniu, clorura de amoniu, agenti pentru aluat (poate contine urmatoarele: Stearoil lactilat de sodiu, DATEM, acid ascorbic, azodicarbonamida, mono si digliceride, monogliceride etoxilate, fosfat monocalcic, enzime, guma de guar, peroxid de calciu), acid sorbic (conservant), propionat de calciu si / sau propionat de sodiu (conservanti), lecitina de soia.
Aceasta este o lista cu reactiile adverse cauzate de ingrediente:
– Sulfatul de amoniu este un produs secundar chimic al otelului si al productiei de fibre sintetice. Ea a fost sursa cea mai comuna pentru ingrasamantul de azot pentru gazon, pana la cresterile de preturi din 2004, cand s-a redus disponibilitatea acestuia.
– Faina inalbita: s-a demonstrat ca aloxanul este un produs secundar al procesului de albire a fainii, proces folosit pentru a face faina sa arate mai curata si mai alba. Desi nu se pune aloxan in faina, se fac tratamente chimice la grau, rezultand astfel aloxanul din faina. Aloxanul sau C4H2O4N2, este un produs de descompunere a acidului uric; este o otrava utilizata pentru a produce diabetul la animalele de laborator sanatoase (in primul rand sobolani si soareci), astfel incat cercetatorii pot studia tratamentele pentru diabet in laborator. Aloxanul provoaca diabet zaharat, deoarece elibereaza cantitati enorme de radicali liberi in celulele beta pancreatice, astfel distrugandu-le.
– Fructoza din siropul de porumb contine contaminanti, inclusiv mercur, care nu sunt reglementate sau masurate de catre autoritati.

– Stearoilul lactilat de sodiu: este un posibil efect secundar al intolerantei alimentare.
– Azodicarbonamida (interzisa in unele tari), este utilizata in industria alimentara ca aditiv alimentar si ca agent de albire a fainei. Azodicarbonamida are rolul de pastra in stare buna produsele din aluat. Dar, la oameni poate provoca reactii alergice. S-a constatat ca acest aditiv poate reprezenta o posibila cauza de astm.
– Guma de guar poate cauza inflamarea si obstructionarea intestinelor si a esofagului.
– Acidul sorbic: este un iritant puternic, iar in cantitati suficient de mari provoaca leziuni severe la tesuturile ochilor, a pielii si a tractului respirator.