Imagine generata de Microsoft AI
În Mexic există o legendă conform căreia, pe lângă soarele care acum luminează de fapt lumea, au mai existat încă 4 sori, asociaţi cu 4 epoci, în care au avut loc dezastre, ucigând cea mai mare parte a omenirii.
Prima dintre aceste epoci a fost numită Tlaltonatin, care înseamnă literalmente, „Soarele Pământului”, de la „tlalli” = „pământ” și „tonatin” = „soare”. Această epocă a durat 5.206 de ani, și s-a încheiat cu cutremure teribile și foamete. Următoarea epocă a fost Tletonatin, „soarele focului” („tletl” = „foc”); durata sa a fost de 4.804 de ani, iar ea s-a încheiat printr-o conflagrație mondială, care a implicat întregul pământ și chiar și soarele însuși.
A treia epocă, Ehccatonatin, „soarele aerului” („ehccatl” = „aer”), a durat 4.010 de ani, și s-a încheiat cu uragane înfricoșătoare. Iar epoca a patra, Atonatin, „soarele apei” („atl” = „apă”), a durat 4.008 ani și s-a încheiat într-un potop universal.
Tot în aceeaşi legendă din Mexic se spune că în fiecare dintre aceste vârste o singură pereche de oameni – un bărbat și o femeie – a fost salvată, care au devenit strămoşii umanității din perioada urmatoare.