Imagine: generata de AI (Microsoft Designer)
În 1543, agenții spanioli care au ajuns în Ecuadorul colonizat au încercat să infirme credința locală într-o „rasă de giganți distruși de focul lui Dumnezeu” prin excavarea presupusului loc de înmormântare. Ei au rămas perplecşi când au descoperit un loc de înmormântare real al unor giganți umanoizi colosali. Iată versiunea tradusă a povestirii din 1555 a lui Zarate D. – „Historia Del Descubrimiento Y Conquista Del Perú, Con Las Cosas Naturales Que Señaladamente Allí Se Hallan Y Los Sucessos Que Ha Avido” (care se găseşte pe archive.org):
* În jurul acestei țări, pe un promontoriu pe care spaniolii îl numesc Santa Elena, există anumite deschizături care se extind în mare și care conțin bitum. Aici indienii spun că uriașii de statură mare au locuit odată, fiind de patru ori mai mari decât un om obişnuit. Ei nu spun de unde au venit aceştia; mâncau aceeaşi hrană, mai ales peşte, pentru că erau mari pescari. Ei puteau pătrunde în mare până la două brațe și jumătate și se distrau pescuind rechini, delfini și alți pești mari. Dar pentru că aveau nevoie să consume foarte mult, ei mâncau şi indieni. Ei erau în mare parte goi, din cauza greutății pe care o aveau în a-și face haine.
* Spaniolii din Puerto Viejo au văzut două figuri sculptate masive ale acestor uriași, un bărbat și o femeie, iar indienii au păstrat din tată în fiu mai multe detalii despre aceşti uriași, mai ales în ceea ce privește sfârșitul lor, care a fost adus de venirea din ceruri a unui tânăr, strălucind ca Soarele, care a alungat uriașii într-o vale și i-a ucis cu flăcări de foc, urmele lor rămânând încă pe stânci.
* Cu toate acestea, multă lume a dat puțină credință la ceea ce au spus acești indieni, până când căpitanul Juan de Olmos din Trujillo, locotenent al guvernatorului Puerto Viejo, în 1543, auzind despre ei, a decis să se facă săpături în vale. De aici, ei au scos la suprafață coaste și oase enorme. Odată cu această confirmare și văzând urmele trăsnetelor de pe stânci, a reieşit că ceea ce spuseseră indienii a fost considerat a fi adevărat. Au trimis în diferite părți ale Perului niște dinți care fuseseră găsiți acolo, fiecare având trei degete lățime și patru degete lungime. Aceste lucruri i-au convins pe spanioli că era aşa cum spuneau indienii, iar dreptatea divină i-a îndepărtat de pe Pământ pe aceşti uriaşi, Dumnezeu trimițând un înger după ei, așa cum s-a întâmplat la Sodoma și în alte locuri.
Ce ziceţi de această cronică? Vă mai îndoiţi de existenţa uriaşilor?