În 1997, un sunet ciudat venit din adâncuri a fost capturat în Oceanul Pacific. Sunetul cu frecvență foarte joasă semăna cu o voce de femeie și a fost numit „Julia”. Timp de mulți ani, a rămas cel mai puternic zgomot neidentificat înregistrat vreodată sub apă.
Adâncurile oceanelor au fost o sursă de legendă, fascinație și teroare din timpuri imemoriale și nu este greu de înțeles de ce. Știm mai multe despre suprafața Lunii decât despre propriul nostru fund al mării și mai mult de 80% din oceanele Pământului nu au fost încă explorate. Nu este surprinzător, așadar, că valurile dau naștere la nenumărate fenomene pe care chiar și cei mai calificați oameni de știință se chinuie să le explice.
Unul dintre aceste sunete misterioase a fost detectat la 1 martie 1999, când Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA / US National Oceanic and Atmospheric Administration) a captat un sunet misterios în zona Pacificului ecuatorial de est. Înregistrarea a fost realizată cu o serie de hidrofoane (microfoane care detectează unde sonore sub apă), separate de sute de kilometri. Era suficient de tare pentru a fi preluat în toată regiunea și suna ciudat ca o voce de femeie care fredona sau murmura. De aceea este cunoscut sub numele de femeie de „Julia”.
NOAA a recunoscut că nu a putut identifica exact de unde a venit sunetul, limitându-se în a spune că punctul său de origine ar putea fi situat între strâmtoarea Branfield și Capul Adare, în Antarctica de Est. La acea vreme, nu s-a putut oferi o explicație concretă despre sunet. În mod inevitabil, această incertitudine a stârnit un val de teorii ale conspirației, iar dezinformarea s-a răspândit curând pe Internet. De la creaturi marine necunoscute, până sirene sau chiar OZN-uri. Cu toate acestea, NOAA a concluzionat mai târziu că cea mai probabilă sursă a sunetului a fost un aisberg mare care se eșuase în largul Antarcticii.
Ascultaţi mai jos sunetul Julia:

„Julia” nu este primul sunet enigmatic de acest gen care a fost surprins în mările şi oceanele lumii. În 1997, un sunet profund – „Bloop” – a fost detectat undeva în largul coastei statului Chile, din nou în Oceanul Pacific, iar ani de zile a fost cel mai puternic zgomot neidentificat înregistrat sub apă. Ca și în cazul lui Julia, teoriile abundă despre proveniența sa: unii sugerau că este rezultatul unor exerciții militare secrete, iar alții s-au întrebat dacă ar fi emanat dintr-o creatură gigantică de adâncime. Zgomotul, cunoscut sub numele de „Bloop”, a avut o frecvență ondulată care amintea oarecum de zgomotele de balene. Cu toate acestea, el a fost detectat de hidrofoane pe o rază de peste 5.000 de kilometri. Pentru a ajunge atât de departe, sunetul ar fi trebuit să fie mult mai puternic decât orice ar putea fi produs de un animal subacvatic, indiferent cât de mare ar fi fost acesta.