Totul s-a întâmplat în noiembrie 1930, când un vânător pe nume Joe Labelle căuta adăpost pentru noapte în zona Lacul Anjikuni din Canada. Labelle cunoștea satul inuit din zonă, a cărui populație varia de la 30 la 2.000 (în funcție de diverse relatări). El şi-a făcut drum până acolo și a găsit o scenă destul de ciudată: sătenii nu erau de găsit nicăieri. Restul, inclusiv mâncarea și puștile, fuseseră lăsate la locul lor.
Labelle a telegrafiat Poliția Regală Montană Canadiană (PRMC) și a început o anchetă. În cimitirul satului s-a descoperit că cel puțin un mormânt a fost deschis, în mod clar nu de către animale, și golit. În plus, la aproximativ 300 de metri de sat, au fost găsite cadavrele a aproximativ șapte câini de sanie, care au murit de foame, în ciuda magazinelor deschise de alimente din sat. Unele versiuni ale poveștii raportează chiar că au fost văzute lumini ciudate deasupra lacului în timpul dispariției.
Deci, ce s-a întâmplat cu adevărat? Au existat tot felul de idei despre motivul pentru care sătenii au dispărut, inclusiv extratereștri, fantome și chiar vampiri. Site-ul web al PRMC ignoră povestea, pe care o consideră o legendă urbană.