Ființele umane posedă puteri supranaturale, dar în mare parte le ignoră. Un manuscris străvechi le dezvăluie și chiar le face cunoscut secretul. Matricea divină este rețeaua energetică care conectează întregul nostru Univers, fiind alcătuită dintr-o rețea de multe filamente similare cu cele prezente în creierul nostru.
În 1944, Max Planck, părintele teoriei cuantice, a uimit lumea când a spus că există un loc în care există doar energie pură, unde toate lucrurile au un început. Potrivit cercetătorului Gregg Braden, care s-a dedicat acestui tip de studii de mai bine de 20 de ani, descoperirile recente evidențiază dovezile că Matricea despre care a vorbit Planck există cu adevărat și aceasta este Matricea divină. Planck a afirmat că această Matrice își are originea în stele, în roci, în ADN și în viață și în tot ceea ce există.
Microscopic nu există nimic fizic, totul este vibrație, totul este efectul energiei condensate. Trăim într-un Univers plin de vibrații, iar corpurile noastre sunt alcătuite din acele vibrații energetice pe care le emanăm în mod constant. Planck a spus că, prin fizica cuantică, toți suntem conectați prin propria noastră vibrație. Pe de altă parte, experimentele științifice au demonstrat că ADN-ul nostru se schimbă cu frecvența produsă de sentimentele și emoțiile noastre, cu ajutorul vibrațiilor. Acest lucru ne arată o nouă modalitate prin care energia trebuie să se conecteze cu toată Creația. Această energie puternică pare a fi o țesătură care conectează toată materia și, în același timp, ne influențează în mod esențial în această rețea a Creației prin propriile noastre vibrații.
Experimentele au demonstrat că cele mai înalte frecvențe energetice care există sunt cele ale iubirii, iar acestea au impact cu mediul înconjurător, producând transformări în ADN-ul nostru și în cel mai apropiat mediu al nostru. Acest lucru are un sens profund, având mult mai multă putere decât ne imaginăm.
Auzim despre acea putere pe care o deținem, dar acea informație nu a fost niciodată transmisă publicului într-un mod corespunzător, astfel încât devenim mai slabi și mai maleabili. Totul s-a schimbat de când s-a descoperit un manuscris – Codexul lui Isaia și alte texte eseniene, precum „manuscrisele de la Marea Moartă”, descoperite în 1946.
Codexul lui Isaia dezvăluie că ființele umane au puteri supranaturale. Atribuit profetului Isaia, se pare că a fost scris cu mai bine de 2.000 de ani în urmă, textul descriind tot ceea ce știința cuantică a început să înțeleagă cu doar câțiva ani în urmă – adică existența multor viitoruri posibile pentru fiecare moment al vieții noastre, de cele mai multe ori alegându-le în mod inconștient. Fiecare dintre aceste viitoruri se află într-o stare de „adormire”, așteptând să fie trezit de deciziile noastre luate în prezent. Codexul lui Isaia descrie aceste posibilități cu precizie, într-un limbaj pe care acum începem să-l înțelegem. Isaia descrie totul cu exemple simple și clare.
Cercetătorul Gregg Braden ne spune că a existat o tehnologie folosită pe scară largă în vremurile străvechi, dar care a dispărut în timp. Acum, după descoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă, toate informațiile reapar din nou pentru omenire. Gregg Braden ne vorbește despre o tehnologie foarte simplă, cunoscută universal sub numele de rugăciune. Această rugăciune, aplicată corect, ne-ar da posibilitatea de a obține lucruri extraordinare. Dar desigur, cine știe să o folosească corect?
Manuscrisele găsite în Marea Moartă sunt de o importanță considerabilă pentru umanitatea adormită. Astăzi, mulți dintre noi ne predăm puterea destinului nostru în mâinile oricărei alte ființe, în afară de noi înșine. Codexul lui Isaia ne explică modul în care putem alege viitorul pe care îl dorim în mod conștient să-l experimentăm, dezvăluind rolul nostru de creatori ai realității noastre. Printre aceste chei se numără un model pierdut de rugăciune, căruia știința cuantică îi atribuie puterea de a ne vindeca propriile corpuri, de a aduce pace durabilă și de a preveni tragediile climatice majore cu care omenirea s-ar putea confrunta. Gregg Braden spune că încetul cu încetul trebuie să acceptăm posibilitatea ca un câmp energetic nou, complet accesibil, să existe și că ADN-ul nostru poate comunica cu fotonii prin acest câmp.