Sfantul Vartolomeu a facut parte dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus. Dupa Rusalii, sortii au hotarat ca acesta sa plece in misiune evanghelica in Siria si in Asia de Sus, ca si apostolul Filip. Uneori mergeau impreuna, alteori mergeau separat, dupa care se intalneau din nou. Vartolomeu si Filip au fost insotiti de fecioara Marimia – sora lui Filip – intr-o calatorie prin cetatile din Lidia si Misia. Toti trei au fost insultati si au suferit agresiuni din partea necredinciosilor. Au ajuns apoi in Frigia, unde locuitorii erau idolatri.
In cetatea Ierapole traiau oameni care faceau lucruri ingrozitoare, se inchinau la serpi sau la alte taratoare. Depunand eforturi uriase, misionarii crestini reusesc sa aduca multi oameni pe calea credintei. Sfintii apostoli au vindecat un orb, pe nume Stahie, si pe Nicanora, sotia mai-marelui cetatii, care fusese muscata de un sarpe veninos. Pentru ca Nicanora s-a convertit la Hristos, sotul ei s-a infuriat si a dat ordin sa fie incendiata casa lui Stahie. Apoi a intaratat locuitorii impotriva apostolilor, acestia fiind batjocoriti si dusi la inchisoare. Cand au incercat sa-i ucida, prin crucificare, s-au intamplat mari minuni. Pamantul s-a deschis si l-a inghitit pe mai-marele cetatii, ca si pe preotii idolesti. Filip si-a incredintat viata lui Dumnezeu, insa Vartolomeu a fost coborat sanatos de pe cruce, botezand pe cei ce au asistat la miracole.
Apostolul Vartolomeu a plecat apoi spre India. De-a lungul drumului, el a predicat prin toate asezarile omenesti in numele lui Hristos. A facut biserici si a propovaduit Evanghelia dupa Matei, aducand oameni la credinta. Dupa ce si-a incheiat activitatea misionara in India, sfantul a mers in Armenia, unde a botezat multa lume. A alungat si un duh rau din fiica imparatului Polimie. Dupa ce a izbavit fata de diavol, apostolul a primit in dar camile, aur, argint si margaritare de la tatal sau. Insa sfantul nu avea nevoie de bogatii si le-a trimis inapoi. Apostolul Vartolomeu i-a spus imparatului ca nu doreste decat „sa cumpere suflete” pentru a le duce „in ceruri”. Polimie a fost foarte impresionat de cuvintele lui si s-a botezat. Preotii idolesti s-au maniat, din aceasta cauza, si au complotat impreuna cu fratele imparatului pentru a-l ucide pe apostol. In cele din urma, Vartolomeu a fost spanzurat cu capul in jos in cetatea Albana din Armenia. Pentru ca se bucura de suferinta si nu inceta sa il slaveasca pe Hristos, fratele imparatului a ordonat sa-i fie taiat capul. Credinciosii au pus trupul apostolului intr-o racla de argint si l-au ingropat in Albana. Sfintele sale moaste au vindecat multi oameni pana ce necredinciosii le-au aruncat in mare. Racla de argint a plutit ca o luntre pana la ostrovul Lipar. Episcopul Agalon ni Liparului a asezat-o cu cinste in biserica, in timp re oamenii il slaveau pe Dumnezeu.