O hartă a lumii desenată de Oronteus Finaeus în 1531 ne prezintă o hartă a Antarcticii care nu era un continent îngheţat. Probabil că cel care a creat harta s-a folosit de nişte informaţii vechi de mii de ani, ceea ce a creat ipoteza că în timpuri îndepărtate Antarctica a fost locuită de o străveche civilizaţie. Citiţi mai multe în cadrul acestui articol: O civilizaţie necunoscută a trăit în Antarctica acum peste 6.000 de ani, iar asta o dovedeşte harta lui Oronteus Finaeus din 1531.
Dar harta lui Oronteus Finaeus nu e singura. Philippe Buache, geograf francez din secolul al 18-lea, a fost de asemenea în măsură să publice o hartă a Antarcticii, cu mult înainte de „descoperirea” oficială a continentului sudic. Şi extraordinara caracteristică a hărţii lui Buache constă în faptul că aceasta pare să se fi bazat pe hărţi-sursă alcătuite mai înainte, poate cu mii de ani înainte decât cele făcute de Oronteus Finaeus.
Ceea ce ne prezintă Buache este o reprezentare ciudat de precisă a Antarcticii, aşa cum trebuie să fi arătat pe vremea când pe ea nu se afla deloc gheaţă. Harta lui dezvăluie topografia subglaciară a întregului continent, pe care nici noi n-am cunoscut-o în totalitate până în 1958,
Bazându–şi cartografia pe surse vechi, actualmente pierdute, omul de ştiinţă francez a reprezentat o cale navigabilă liberă de-a curmezişul continentului sudic – pe care-l împarte în două mase terestre principale situate la est şi la vest de linia marcată actualmente prin lanţul munţilor Trans-Antarctici.
O astfel de cale navigabilă, ce leagă mările Ross, Bellinghausen şi Weddell, ar fi existat într-adevăr dacă Antarctica n-ar fi fost acoperită de gheţuri. După cum arată releveul topografic din Anul Internaţional al Geofizicii, 1958, continentul (care pe hărţile moderne apare ca o singură masă terestră continuă) constă într-un arhipelag de insule mari, între care se află compactată gheaţă cu o grosime de o milă, care se înalţă deasupra nivelului mării.
Mulţi geologi tradiţionalişti cred că ultima dată când a existat vreo cale navigabilă în aceste bazine umplute cu apă, a fost cu milioane de ani în urmă. Din punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă este, totuşi, la fel de convenţional să se afirme că în acele vremuri îndepărtate nu exista nicio fiinţă omenească, darămite fiinţe omeneşti capabile să cartografieze cu precizie masele terestre ale Antarcticii.