Sf. Efrem Sirul (306-373), pe cand era copil de 14 ani, fiind intr-o calatorie, a innoptat la niste pastori de oi. Peste noapte au navalit fiarele in staul si au imprastiat turma prin padure. L-au prins pe el stapanii turmei, zicand: „Tu esti care ai adus talharii, si ei au intrat si au risipit turma oilor noastre”. S-a jurat ca nu-i vinovat, dar nu l-au crezut si a fost bagat la inchisoare.
In temnita, Efrem se framanta, stiindu-se nevinovat si zicea in gand: „Doamne, de ce m-ai lasat? Stii ca nu-s vinovat!”… In vis i s-a aratat un inger, care i-a zis: „Stiu si eu ca nu esti vinovat la pricina aceasta, ci esti clevetit. Dar stii ce ai facut mai inainte de asta cu putine zile? Cum ai alungat cu pietre vaca saracului si ai omorat-o? Deci cunoaste, ca nu este nedreptate la Dumnezeu, ci judecatile Domnului sunt adanc de adanc”.
Intr-adevar, nu cu mult in urma, aflase pe la mijlocul unei paduri o vaca ingreunata pascand. Era vaca unui sarac. A luat pietre si a fugarit-o prin padure, iar ea era aproape sa fete, incat a cazut la pamant si a murit. Iar noaptea au mancat-o fiarele. A intalnit si pe saracul a caruia era vaca, umbland s-o gaseasca, care l-a intrebat, zicand: „Fiule, nu cumva ai intalnit o vaca ingreunata prin padurea asta?”. Iar el nu numai ca nu i-a dat raspuns cuviincios, ci si cu ocari l-a amarat pe saracul acela. Omul a ramas fara hrana pentru copiii sai.
Despre acea greseala nu stia nimeni. Cand urma sa fie dat spre a fi chinuit ca sa-si recunoasca vina, a plans cu amar si L-a rugat pe Dumnezeu, zicand: „Atotputernice Doamne, mantuieste-ma de nevoia aceasta, ca ma fac monah si-Ti voi sluji Tie!”. Dumnezeu i-a vazut parerea de rau pentru fapta nesabuita savarsita. La judecata s-a constatat ca nu era talhar si a fost eliberat. Si-a tinut fagaduinta facuta lui Dumnezeu si numaidecat s-a dus la manastire. A devenit ulterior un sfant.
Multi sunt cei care zic ca sufera pe nedrept. Prin pilda aceasta, se atrage atentia ca acestia au pacate nemarturisite si neispasite din trecutul lor sau al parintilor si stramosilor lor. Unii au uitat de acele pacate sau nici nu-si dau seama ca au gresit.