Naturopatia se bazeaza pe o convingere, si anume ca trupul poate sa se vindece prin el insusi. Aceasta facultate de autovindecare depinde de o „forta vitala”, care ajuta la combaterea bolii si mentinerea echilibrului organismului. Numerosi factori (proasta alimentatie, lipsa de somn, de exercitiu fizic, de aer curat sau de soare, mediu inconjurator poluat etc.) provoaca o acumulare de deseuri si de toxine in corp si contribuie la dezechilibrarea organismului.Naturopatia urmareste sa sustina sau sa restaureze forta vitala, aceasta facultate a corpului de a fi propriul sau terapeut. Ea nu cauta sa ingrijeasca un simptom, ci sa desluseasca si sa remedieze cauzele de la originea problemei respective cu ajutorul unor tratamente luate din diferite terapeutici: dietetica, fitoterapia, osteopatia, hidroterapia, printre altele.
Istoria naturopatiei
E greu de stabilit precis cand a aparut naturopatia. Aceasta practica este o sinteza a unor metode de sanatate diverse, preluate uneori din traditii stravechi. Multe din principiile ei dateaza inca de la medicul grec Hipocrat, pentru care, cu cinci secole I.Hr., starea de sanatate era rezultatul masurilor igienico-dietetice cuprinzand odihna, exercitiul fizic si o hrana sanatoasa, in cantitati moderate. Unele aspecte ale naturopatiei sunt imprumutate, de asemenea, de la medicina traditionala chineza si de la medicina ayurvedica.
La mijlocul secolului al XIX-lea, curele care laudau binefacerile hidroterapiei (bai, dusuri etc), ale aerului proaspat, soarelui si exercitiului fizic erau in voga in statiunile balneare austriace si germane, sub influenta unor terapeuti ca Vincent Preissnitz. Americanul Benedict Lust, pacient si discipol al parintelui Sebastian Kneipp, calugar bavarez adept al hidroterapiei si medicinii prin plante, intemeiaza scoala americana de naturopatie in 1896, la New York. In 1919, naturopatul american Henry Lindlahr stabileste principiile naturopatiei in lucrarea sa Philosophy of Natural Therapeutics.
In ce consta naturopatia
In functie de orientarea sau formatia sa, practicianul va prefera o modalitate de tratament sau alta. Astfel, un neuropat va putea recomanda un regim specific (bogat in alimente integrale, in fructe si legume proaspete, de exemplu) sau un post terapeutic, in vreme ce alt practician se va orienta mai curand catre terapii manuale (osteopatie, masaj limfatic etc.) sau tehnici de relaxare. In general, naturopatii imprumuta dintr-un arsenal destul de larg de tehnici provenite din medicinile alternative.

Indicatii
Fiind o metoda de prevenire prin igiena de viata, naturopatia este indicata tuturor celor care sunt sanatosi si vor sa ramana asa. Pe de alta parte, naturopatia se poate ocupa de numeroase dezordini functionale usoare (si nesusceptibile de a provoca leziuni): tulburari ORL repetate la copii, dificultati digestive, o depasire moderata a greutatii, tulburari ale somnului, spasmofilie, stres, o depresie usoara, o senzatie de oboseala etc. In cazul patologiilor grele, neurologice, degenerative sau autoimunitare, niciun naturopat nu poate pretinde sa joace un rol terapeutic exclusiv. Asocierea diferitelor abordari medicale ramane in aceste cazuri indispensabila.
Cum se desfasoara naturopatia?
O consultatie de naturopatie dureaza intre o ora si o ora jumatate. Ea se desfasoara in doua etape. In prima faza, naturopatul propune un „bilant de vitalitate” – si nu un diagnostic – pe care il intocmeste, conform formatiei sale, cu ajutorul a diferite metode: morfopsihologie (studiu al corespondentei dintre psihologie si predominantele morfologice); iridologie; pulsologie (luarea pulsurilor energetice chinezesti) etc. Acest bilant ii permite sa aprecieze constitutia, temperamentul si vitalitatea pacientului.
Cea de a doua etapa consta in elaborarea unui program personalizat adaptat pacientului. Acesta comporta sfaturi generale de igiena a vietii, de alimentatie, de reglare a stresului si indruma catre eventuale terapii complementare (cure sezoniere, relaxare, respiratie, masaje etc.) conform cu obiectivul urmarit. Teoretic, practicianul de sanatate naturopat nu prescrie nici remediu, nici tratament, dar poate indrepta pacientul catre alti practicieni apti sa acorde ingrijirile preconizate (osteopat, homeopat, fitoterapeut etc).
Cure naturopatice
Dupa stabilirea bilantului de vitalitate, naturopatul isi orienteaza pacientul spre una dintre cele trei mari cure stabilite de Pierre-Valentin Marchesseau, „parintele” naturopatiei franceze:• Cura de dezintoxicare este un protocol de epurare, de spalare biologica, de drenaj. Ea poate sa dureze de la cateva zile pana la cateva luni.• Cura de revitalizare atenueaza eventualele carente (de proteine, lipide, vitamine, minerale, oligoelemente, fibre, soare, oxigen, miscare, caldura etc.)• Cura de stabilizare intervine adesea dupa o prima faza de ingrijiri si are drept scop atingerea unei anumite armonii biologice, psihologice, ba chiar spirituale.
Foto: pixabay.com (Commons Creative – free)