„Diavolul sa-ti smulga ochii”
O femeie din nu stiu care tara, avand o boala de ochi, s-a dus la o scoala si i-a cerut unui elev sa-i spuna cateva cuvinte magice care ar putea s-o vindece, promitandu-i haine noi drept recompensa. Scolarul i-a dat un bilet invelit intr-o panza si i-a interzis sa-l deschida. Ea l-a tinut asupra ei si s-a vindecat. O vecina, avand aceeasi boala, l-a purtat si ea si s-a vindecat de asemenea. Au desfacut hartia si au citit: «Diavolul sa-ti smulga amandoi ochii si sa ti-i astupe cu noroi». Dupa care amandoua alergara sa se spovedeasca si sa ceara iertarea pacatelor.
„Nimanui sa nu-i fie mila de vrajitorul ucis de serpi”
Cu o vraja puternica se poate face orice… Delrio citeaza un vrajitor care, aprinzand o lampa fermecata, excita, toate femeile dintr-o camera, care se dezbracau si incepeau sa danseze goale in fata lui. Asemenea farmece, in mod obisnuit, opereaza cu vorbe care-l pun in miscare pe diavol. Astfel, toata antichitatea a observat ca vrajitorii fermecau serpi, care insa uneori ii ucideau pe vrajitorii lor. De aceea Solomon spunea: «Nimanui sa nu-i fie mila de vrajitorul ucis de serpi». Si, in fapt, un vrajitor din Salzburg, in fata unei multimi, a adunat intr-o groapa toti serpii de pe raza unui cerc de o leghe si i-a ucis, in afara de unul, foarte mare, care, sarind asupra vrajitorului l-a omorat.
Efectul uluitor al unor farmece
Se citeaza un mare numar de alte farmece al caror efect este uimitor. Iata de exemplu unul: Se plaseaza pe altar patru piese de sase banuti care dupa slujba sunt pulverizate. Praful obtinut, baut intr-un pahar cu vin, cu cidru sau cu rachiu face invulnerabil pe cel ce pleaca intr-o cursa sau la lupta. Vrajitoarele franceze fabricau un unguent care avea aceleasi virtuti.

Cea mai mare parte a farmecelor se face prin cuvinte spuse sau scrise. Cand turcii pierdeau un sclav care fugise, scriau o rugaciune pe o hartie pe care o prindeau pe usa colibei sau celulei sclavului, acesta fiind fortat de o mana invizibila sa se intoarca, urmarindu-l din urma cu un baston.
Pliniu afirma ca, pe vremea sa, cu ajutorul farmecelor se stingeau incendii, se oprea sangele unui ranit, se asezau la locul lor oasele rupte, se vindeca guta, se impiedica rasturnarea unui car de lupta etc. Toti anticii credeau in farmece, a caror formula consta de obicei in cateva versuri latine sau grecesti.
Pe vremuri, se spunea ca in Germania vrajitoarele seaca laptele de la vaci si ca exista un antidot al vrajii: se pune sa fiarba laptele de la vaca fermecata spunand anumite cuvinte, lovind vasul in care fierbe laptele cu un bat. In acelasi timp, diavolul loveste vrajitoarea cu tot atatea lovituri, pana cand ea ridica vraja.