Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Inginerii au produs cea mai albă vopsea creată vreodată, o inovație care ar putea ajuta la răcirea clădirilor în perioadele călduroase de vară, reducând astfel cerințele energetice ale aparatelor de aer condiționat și la atenuarea schimbărilor climatice. Noua vopsea reflectă 98,1% din lumina Soarelui, făcând-o a fi opusul materialelor ultra-întunecate, cum ar fi Vantablack, care absoarbe 99,9% din lumina vizibilă.
Ideea utilizării vopselei extrem de albe pentru a scădea temperaturile clădirii datează de zeci de ani, dar progresele recente în nanotehnologie au dezvăluit noi niveluri de reflectivitate. Din 2014, oamenii de știință au reușit să dezvolte vopseluri care pot realiza „răcirea radiativă subambientală în timpul zilei”, ceea ce înseamnă că suprafețele clădirii sunt mai reci în timpul zilei decât temperatura mediului exterior.
Acum, o echipă condusă de Xiulin Ruan, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Purdue, a împins această răcire radiativă către o nouă limită, potrivit unui studiu publicat în revista „ACS Applied Materials & Interfaces”. Vopseaua lor ultra-albă a făcut suprafețele de construcție cu 4,5° C mai reci decât temperaturile ambientale la prânz într-o zi însorită și cu 10,5° C mai reci decât exteriorul – noaptea.
Cercetătorii spun că această vopsea ultra-albă izolează atât de bine o clădire încât în verile mai răcoroase nu trebuie să porniți deloc aparatul de aer condiționat, iar în perioadele cu zile extrem de fierbinți, deşi trebuie să porniți aerul condiționat, vopseaua aceasta va compensa o mare parte din necesarul de răcire de care e nevoie.
Ruan și colegii săi dezvoltă această vopsea de ani de zile și au experimentat cu o gamă largă de materiale și tehnici de fabricație. În cele din urmă, vopseaua a fost realizată cu sulfat de bariu, o pulbere albă care reflectă pe toate lungimile de undă ale Soarelui. Această reflectivitate a noii vopsele e diferită de cele mai multe vopsele albe disponibile în comerț, care tind să utilizeze dioxid de titan ca pigment. Deși dioxidul de titan reflectă în benzile vizibile și în infraroșu ale Soarelui, el absoarbe şi lumina ultravioletă (UV), provocând o încălzire. Sulfatul de bariu, în schimb, reflectă lumina UV, păstrând răcoarea în zilele toride.
O altă caracteristică a noii vopselei o constituie gama variabilă de dimensiuni ale particulelor din interiorul substanței. Dimensiunea medie a particulelor dintr-o vopsea obişnuită este de aproximativ 400 nanometri, ceea ce se potrivește cu lungimea de undă a razelor solare spre mijlocul spectrului său. Dar echipa a inclus particule cu dimensiuni care se întind pe câteva sute de nanometri pentru a optimiza reflectivitatea vopselei în spectrul larg al luminii solare.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): vice.com