Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Doi oameni de stiinta, John D. Barrow si Frank J. Tipler, au scris o lucrare voluminoasa intitulata: „Principiul antropic cosmologic”. Principiul antropic a fost formulat in 1961 de astronomul Robert Dicke si se poate enunta pe scurt astfel: „Universul are proprietatile pe care le are si pe care omul le poate observa, deoarece daca ar fi avut alte proprietati, omul nu ar fi existat ca observator”. Formularea facuta de Robert Dicke se baza pe analiza unor lucrari ale fizicianului P.A.M. Dirac, care descoperise similitudini prea mari pentru a fi intamplatoare.
Iata care sunt numerele: primul din ele avand valoarea 10-10, reprezinta constanta de cuplaj gravitational; al doilea reprezinta varsta Universului in unitati atomice si are valoarea de 1040; al treilea numar adimensional este cel al particulelor masive (protoni si neutroni) din Univers, avand valoarea de cca. 1080. Dirac a sesizat ca primul numar este inversul celui de-al doilea, apoi ca al treilea numar este patratul celui de-al doilea, si ca primul numar este inversul radacinii patrate al celui de-al treilea.
O alta grupa de similitudini se refera la dimensiunile corpurilor semnificative din Univers. Se constata ca diametrul Pamantului este media geometrica dintre marimea intregului Univers observabil si diametrul unui atom. De asemenea, masa unui om este media geometrica intre masa Terrei si cea a unui proton.
Astfel, putem concluziona: lasand loc si afirmatiei ca este vorba de niste coincidente pur intamplatoare, trebuie spus ca, pe baza valorilor fortelor electromagnetica si gravitationala din Universul actual, exista motive serioase pentru a argumenta ca o fiinta inteligenta care sa poata realiza ceea ce face omul pe planeta Pamant trebuie sa aiba exact dimensiunile pe care le are corpul uman.