Una din cele mai renumite dispariţii din istoria omenirii a fost aceea a Sfântului Potir, a cupei folosite de Iisus Hristos la Cina cea de Taină. Legenda spune că potirul a fost luat şi păstrat de Iosif din Arimathea, bărbatul care l-a îngropat pe Hristos în propriul său mormânt şi care apoi a fost întemniţat timp de 30 de ani.
După ce a fost eliberat, Iosif a mers cu potirul în Galia, unde l-a întâlnit pe apostolul Filip, care i-a dat în grijă un grup de 12 discipoli şi i-a trimis peste Canalul Mânecii să-i convertească pe britanicii păgâni.
Iosif şi grupul său, care au ajuns în Britania în anul 63 d.Hr., au încercat mai întâi să-l convertească pe regele Aviragus, dar nu au izbutit; totuşi, regele a fost destul de impresionat de credinţa lor şi le-a dăruit cam 1440 de acri de pământ în Insula de Sticlă din vestul Angliei, pentru un aşezământ religios. Iosif şi ucenicii lui au zidit acolo prima biserică creştină din Britania, construită din bârne, şi au închinat-o Fecioarei Maria. Mai târziu, Insula de Sticlă a fost numită, de saxoni, Glaestinaburg, iar oraşul care se află azi în acele locuri a fost numit Glastonbury. Ţinutul în care este situat acesta şi unde s-ar putea să fie ascuns Sfanţul Potir este, desigur, Somerset. Chiar şi în prezent, Somerset este un ţinut în esenţă rural şi mai curând misterios.