Iată o teorie privind istoria omenirii care mi se pare extrem de interesantă. Aşadar, cu mult timp în urmă a existat o civilizație umană care era foarte avansată. Această civilizație era compusă din câteva orașe, majoritatea oamenilor trăind vieți primitive în afara granițelor orașului. În orașe, nivelul tehnologic era foarte avansat, mult mai avansat față de ceea ce avem astăzi.
Tehnologia deținută de clasa conducătoare a permis manipularea directă a timpului și spațiului. Ei îşi puteau folosi minţile pentru a modela realitatea. La început s-au limitat pe Pământ, dar au început să-și extindă mintea în afara planetei. Aici însă i-au întâlnit pe Alții.
Clasa conducătoare umană la acea vreme era lacomă, secretă și foarte inteligentă. Ei s-au imaginat conducători ai Universului și au crezut că toți ceilalți există pentru a-i sluji. Când i-au întâlnit pe alții, au descoperit că nu sunt conducătorii Universului, acest lucru venind ca un șoc.
Dar ei se simţeau a fi adevărații conducători și toți ceilalți trebuiau subjugați. Ei au construit arme de război bazate pe tehnologia lor de formare a realității. Acest lucru a necesitat o cantitate mare de materii prime şi de energie pe care o foloseau pentru a-și exercita puterea.
Materiile prime au venit de la masele de oameni pe care i-au înrobit din afara orașelor. Aveau nevoie de „suflete” pentru a-și extinde influența dincolo de planeta lor.
Ceilalți pe care i-au întâlnit nu încercaseră să-i îngrădească, dar îi făcuseră conștienți de faptul că realitatea Universului era un tip de spațiu comun, nefiind nevoie de nicio dominare a niciunei rase de fiinţe. Oamenii însă au luat asta ca pe o amenințare și s-au luptat cu ceilalți cu tot ce aveau. Războiul a izbucnit și mari părți ale sistemului solar au fost deteriorate și distruse.
Războiul a continuat până când planeta Marte și civilizația care trăia acolo a fost distrusă. Distrugerea unei lumi este, de fapt, un tip de crimă de război pe care mintea Universului o consideră intolerabilă. S-a format o coaliție și conducătorii Pământului au fost distruși.
Mințile Universului au decis că Pământul și oamenii aveau un potențial mare, dar aveau nevoie de mai mult timp pentru a se dezvolta. Toate orașele avansate au fost distruse, dar oamenilor primitivi din afara orașelor li s-a permis să se dezvolte fără a se mai aminti ceea ce a avut loc înainte. Oamenii trebuiau să nu mai amenințe niciodată Universul.
În acest moment, reîncarnarea a fost întreruptă. Acești conducători care încercaseră să-și forțeze realitatea asupra Universului au reușit să se reîncarneze știind cine sunt. Ei au construit aceste cunoștințe de-a lungul timpului pentru a deveni puternici. Aşa că mințile Universului au pus capăt reîncarnării conștiente. Acest lucru a fost făcut pentru a preveni dezvoltarea tipului de putere care fusese atât de periculos înainte.
Mințile Universului ne veghează până astăzi. Unii extratereștri nu sunt vizitatori de pe o altă planetă care doar verifică Pământul. Sunt gardieni de închisoare care urmăresc să se asigure că umanitatea nu se transformă într-o amenințare. „Gărzile” mai intervin și întârzie dezvoltarea tehnologică a omenirii pe care o consideră prea periculoasă.
Destinul uman este să părăsească Pământul, dar acest destin nu va fi realizat până când umanitatea nu va deveni înțeleaptă în modurile de auto-gestionare. Când umanitatea va învăța cum să gestioneze, să protejeze și să crească Pământul în armonie, destinul său poate fi realizat.