Nimrod este, potrivit Bibliei, fiul lui Cuș, un strănepot al lui Noe și rege în Shinar. Tradiții extra-biblice îl asociază pe Nimrod cu Turnul Babel și îl asociază cu conducătorul rebeliunii împotriva lui Iehova.
Povestea lui Nimrod din cartea Genezei ilustrează modul în care, prin inginerie genetică, ADN-ul unei creaturi ar putea fi codificat pentru a face din acesta o „extensie potrivită” pentru o infectare de către entităţi din alte dimensiuni. Geneza 10:8 spune despre Nimrod: „Cuș l-a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pământ”. Acest verset indică faptul că ceva foarte ciudat s-a întâmplat cu Nimrod.
În primul rând, textul spune că „a început să fie”. În limba ebraică, apare cuvântul „chalal”, care în tulpina sa – „Qal” – înseamnă „a deveni profanat, pângărit, ritualic, sexual sau genetic”. Aşadar, autorul biblic a vrut să spună ceva de genul „a început să devină transformat genetic”. În al doilea rând, acest verset ne spune exact ceea ce a început să fie Nimrod: „un puternic” (gibborim) – posibil unul dintre descendenții Nephilim. Dar, Nephilimii din Geneza 6:4 sunt întotdeauna grupați împreună cu gibborimii ca descendenți ai Veghetorilor și ai femeilor umane. Și a treia parte a acestui text spune că schimbarea la Nimrod a început în timp ce el era pe „pământ”. Prin urmare, în limbajul modern, acest text ar putea fi tradus astfel: „Iar Nimrod a început să se schimbe genetic, devenind un gibborim, urmașul Veghetorilor de pe pământ”.
Pentru a înțelege cum Nimrod ar fi putut să fie un gibborim, trebuie să înţelegem următorul lucru: este posibil să fii purtător al unei mutații genetice care crește riscul de a dezvolta o anumită boală fără a fi afectat vreodată de vreo boală de-a lungul vieții. Din cauza unui stil de viață nesănătos, sau poate chiar a anumitor condiții de mediu, mutația genică se poate”activa”, iar tu să devii bolnav de o anumită afecţiune. La fel s-ar fi putut întâmpla şi cu Nimrod: el ar fi putut fi afectat de un retrovirus, care s-a integrat cu genomul său și, în esență, și-a „rescris” sistemul genetic, transformându-l într-o „extensie potrivită” pentru un spirit din altă lume. Aşadar, poate că acest tip de rescriere genetică este implicată în Geneza 10:8, care spune că „Cuș a născut pe Nimrod; el a început să fie un puternic [gibborim] pe pământ”.
În plus, să nu uităm că Nimrod are o capacitate bruscă de „a vedea” ceea ce ceilalți aparent nu puteau s-o facă. Observați ce a făcut imediat după Geneza capitolului 10. De îndată ce „a început să fie un puternic pe pământ”, un capitol mai târziu, Nimrod a pornit să construiască un turn al cărui vârf să ajungă până la cer (Geneza 11:4). Acesta era infamul Turn al Babel, iar Nimrod l-a proiectat astfel încât vârful acestuia să se extindă în Shamayim („rai”) – sălașul lui Dumnezeu.
Aşadar, Nimrod a devenit brusc urmaşul unui „Veghetor reînviat”, care pare să ştie unde și cât de înalt să construiască un turn, astfel încât vârful acestuia să pătrundă în „locuința lui Dumnezeu”. Ochii lui s-au deschis brusc la realități care sunt în afara modului normal de percepție al omului. Pe măsură ce a devenit giborim, el avea abilităţile Veghetorilor, care, ca şi îngeri, puteau vedea în tărâmul supranatural, inclusiv unde este situat raiul și, eventual, unde să intre în el. Chiar și numele „Babilon” implică acest lucru, reluând credințele indienilor din America de Nord și de Sud despre porți falnice care erau ca „porţi către Dumnezeu”. Faptul că ar putea exista locații sacre în care acele ființe care pot vedea într-un tărâm supranatural și să intre în rai nu este atât de exagerat pe cât pare. Numeroase scrieri, inclusiv din Biblie, par să susțină ideea că raiul ar putea fi atins prin turnuri înalte sau locuri muntoase. Gândiți-vă la întâlnirea lui Moise cu Dumnezeu pe Sinai, la întoarcerea lui Iisus pe muntele Măslinilor, la cei 200 de Veghetori care „au coborât în ​​zilele lui Iared pe vârful muntelui Hermon” (Enoh 6:6) și alte exemple, inclusiv la scara lui Iacov. Acest lucru ar putea explica și de ce, în adâncurile psihicului lor, oamenii tind să creadă că se pot apropia de Dumnezeu atunci când urcă pe munți.