1.  Concentrarea (dharana) se produce atunci cand mintea este fixata pe un obiect anume.
Comentariu: Astfel, se incepe cu definirea celei de-a cincea trepte din Raja Yoga, concentrarea (dharana), pentru ca mai apoi de la acest nivel in sus sa se poata progresa pentru dobandirea de puteri supranormale (vibhutis).
2.  Concentrarea prelungita catre un obiect anume se numeste meditatie (dhyana).
Comentariu: Meditatia (dhyana) este definita. Este ca o concentrarea prelungita care face ca mintea sa reflecteze asupra obiectului de meditatie, pe cand in dharana nu se reflecteaza/ mediteaza. Dintr-o dharana prelunga se trece pe nesimtite in dhyana.
3. Atunci cand doar esenta ramane si perceptia tuturor altor forme dispare, aceasta se numeste trezire spirituala (samadhi).
Comentariu: Ultima treapta din Raja Yoga, trezirea spirituala (samadhi), este definita. Prin urmare samadhi transcende formele mai simple de constientizare, dharana si dhyana.

4. Practica acestora trei (adica dharana, dhyana si samadhi) constituie samyama (trezirea spirituala directionata).
Comentariu: Samyama este prin urmare capacitatea de constientizare treptata de la simpla concentrare dharana asupra obiectului pana la constientizarea esentei lui. Pentru scopul practic, samyama este folosita in mod curent de cei aflati in starea de jivanmukti, eliberarea activa. Cunoasterea data de samyama este cea mai importanta atunci cand un yoghin este activ in societate; un astfel de eliberat in viata, atunci cand gandeste, trece rapid dintr-o stare in alta, de la dharana la dhyana si apoi la samadhi. Un exemplu ar fi cand trebuie sa ia o decizie: se produce concentrarea asupra datelor problemei (dharana), se reflecta asupra acestor date si consecintelor tor (se practica dhyana), dupa care se ajunge la o concluzie lucida pe care practicantul o contempla (adica practica samadhi). Samyama poate fi considerata capacitatea mentala umana de a aplica fizica cuantica; yoghinul reuseste, prin constientizarea in progresie, sa devina un mini Creator.
5. Prin stapanirea acestei practici, apare lumina cunoasterii pure traite (prajna).
6. Astfel ca poate fi aplicata pentru orice stare subtila.
7. Cele trei componente ale starii samyama sunt experiente interioare in comparatie cu cele cinci trepte anterioare de practica yoga.
Comentariu: Aceasta sutra clarifica clasificarea celor opt trepte din Raja Yoga, in cinci exterioare si trei interioare. Desi aceste ultime trei sunt stari interne ele sunt componente ale starii samyama ce are implicatii creatoare de natura fizicii cuantice.
8.  Totusi, chiar si aceste trei etape par exterioare atunci cand sunt comparate cu starea de nirbija (samadhi).
Comentariu: Samyama este in general un proces cu samanta (bija) pentru ca se manifesta in natura si genereaza astfel transformari mentale (parinamas). Doar in cazul celor aflati in starea de jivanmukti, samyama nu mai produce samanta pentru ca acestia se afla in nirbija samadhi. Progresarea catre aceasta experienta este descrisa in continuare.
9. Prin incetarea transformarilor mentale (nirodha parinamas) reziduurile mentale latente (samskaras) inceteaza de a se acumula si mintea inalta (citta) se poate manifesta prin auto-reflectie.
Comentariu: La acest stadiu se atinge un punct cheie; incetarea acumularii reziduurilor mentale latente (samskaras) permite yoginului sa obtina acces pentru prima oara la mintea inalta (citta) si astfel sa vada cu obiectivitate nivelul unde se afla.
10. Continuitatea experientei (de auto-reflectie) devine stabila prin repetitie constanta.
Comentariu: Se recomanda practica cu fermitate si coerenta a acestei experiente.
11. Urmeaza astfel trezirea spirituala (samadhi) ca stare de concentrare unidirectionala (ekagrata),  ca rezultat al eliminarii transformarilor mentale (parinamas).
Comentariu: Starea samadhi este astfel definita ca fiind o concentrare unidirectionala care nu trebuie confundata cu concentrarea obisnuita, dharana, care desi este si ea unidirectionala, aceasta inca produce transformari mentale (parinamas). Starea samadhi de nivel nirbija nu produce parinamas, o idee ce este clarificata in continuare.
12. Prin starea de concentrare unidirectionala (ekagrata) dobandita de mintea inalta (citta), transformarea mentala (parinama) care se manifesta in continutul mintii (pratyaya) inceteaza de a exista.
13. Prin aceasta se explica feluritele variatii in perceptie ale elementelor grosiere (bhutas), ale organelor de simt (indriyas), al gradului de corectitudine (dharma), caracteristica (lakshana) si starea/ conditia (avastha) acelei experiente.
Comentariu: Perceptia, prin urmare, depinde de feluriti factori. Aceasta sutra este foarte densa ca exprimare. S-ar putea scrie mult numai pe tema celor cinci factori de care depinde perceptia.
14. Aceasta se intampla pentru ca baza/ sursa/ cauza (dharmi), care este fie manifestata, fie nemanifestata, exista intr-o stare latenta in toate lucrurile.
Comentariu: Atunci cand bazai sursa/ cauza (dharmi) se manifesta, se produc transformari mentale (parinamas), asa cum se arata in sutra urmatoare.
15. Desfasurarea acelei baze/ surse/cauze provoaca manifestarea transformarii mentale (parinamas).