William Reevs a fost un mic industriaş din Londra. Într-o bună zi, afacerile îi conduseră paşii către oraşul Edinburgh, unde ajunsese într-o dimineaţă de duminică. Aşa că, până luni, se gândi să se distreze vizitând oraşul, folosind un ghid ilustrat. După ce îşi luă prânzul într-un mic restaurant, îşi propuse să vadă capela Sfânta Margareta, construită de regina Margareta, soţia lui Malcolm Conmare, prin anul 1075.
Tot umblând pe străduţele pustii ale oraşului, îşi dădu seama că s-a rătăcit. Pe o străduţă întortocheată zări un bătrân rezemat de zidul unei clădiri foarte vechi; stătea nemişcat şi cu privirea fixă. Era îmbrăcat bizar. Avea o vestă roşie atât de decolorată, încât cu greu puteai să-i ghiceşti culoarea originală. Piciorul drept, retezat de la genunchi, era prins de o proteză din lemn nefasonat; o jartieră roşie ii prindea piciorul deasupra protezei.
Dar cel mai mult îl frapa pe Reevs privirea misterioasă, fixă, a individului și figura sa de ceară, ca a unui mort. Apropiindu-se, William îl rugă sâ-i indice drumul spre capelă, dar nu primi niciun răspuns. Industriașul se apropie și mai mult de individ şi, pentru a-i atrage atenţia asupra sa, ii apucă de un nasture al tunicii ponosite. Dar, spre groaza lui, in momentul în care rămase cu nasturele în mână, ciudatul individ pur şi simplu se volatiliză instantaneu, ca şi când n-ar fi fost niciodată acolo! Dacă n-ar fi existat nasturele din mână, Reevs ar fi jurat că totul a fost o halucinație.
După o oră de mers pe străduțele strâmte, ajunse la un mic restaurant. Aici povesti proprietarului localului cele întâmplate, arătându-i, pentru autenticitate, nasturele, învechit.
– A, spuse proprietarul localului, l-aţi întâlnit pe Gilpin Horner, care a făcut parte din piraţii lui John Morgan şi care a murit într-o luptă desfăşurată in Jamaica. A locuit o vreme în cartierul Todshaw-Hill, unde, din când în când, îşi face apariţia, sprijinit de peretele fostei lui locuinţe. Credinţa populară este că piratul a devenit, încă din viaţă, slujitorul Diavolului, lucru pe care-l arată prin jartiera roşie prinsă de piciorul invalid. Apariţia acestei fantome este considerată ca aducătoare de norod pentru cei cărora le lasă câte un nasture din uniforma sa jerpelită.
Intrigat de cele aflate, Reevs a rămas câteva zile în localitate, pentru a cerceta vechea arhivă a primăriei. Din documentele găsite aici a reieșit că Gilpin Horner a fost un pirat autentic, care a trăit în secolul al XVI- lea. Chiar in ziua în care se pregătea să plece la Londra, Reevs a primit o telegramă, în care i se făcea cunoscut că, brusc, şi în mod misterios, afacerile, care până atunci mergeau prost, au luat o întorsătură foarte favorabilă.