Unele dintre cele mai revelatoare teorii precum aceea a ”Big Bang”-ului au fost descoperite si dezvoltate de oameni de stiinta care in fiecare duminica purtau vesminte preotesti. ”Preotii invatati”, care au fost atat oameni ai stiintei, cat si ai credintei, au reusit sa lege creatia divina de atomii si moleculele ravnite de cei mai pasionati cercetatori. In fiecare an, fundatia Templeton acorda premii, mai consistente decat Premiile Nobel, acestor savanti-preoti.
Premiul Fundatiei Templeton, mai mare decat premiul Nobel
In fiecare an, fundatia John Templeton alege o persoana careia ii acorda Premiul Templeton ca recunoastere a realizarilor acesteia in ceea ce priveste activitatea de cercetare in domenii precum stiintele naturii, filozofie sau teologie. Altfel spus, aceasta fundatie urmareste progresele descoperirilor ce leaga stiinta de religie. Premiul ultimei editii, in valoare de 1,6 milioane de dolari, mai consistent decat Premiul Nobel, a fost acordat lui Michal Heller, cosmolog si profesor de la Facultatea de Filozofie a Academiei Pontificale de Teologice din Cracovia, Polonia.
Laureatul in varsta de 72 de ani a declarat ca intentioneaza sa isi foloseasca banii castigati pentru a crea un institut de cercetare – ce va purta numele Nicolaus Copernic, in cinstea astronomului polonez, dezvoltatorul teoriei heliocentrice a sistemului solar – care sa caute sa reconcilieze stiinta cu teologia. Profesorul Heller a afirmat ca, „daca ne intrebam despre cauza universului, trebuie sa ne intrebam si despre cauza legilor matematice. Facand astfel, ne intoarcem la marele plan al gandirii lui Dumnezeu despre univers. De aici rezulta intrebarea privind cauzalitatea ultima: de ce exista ceva in loc sa nu existe nimic? Cand punem aceasta intrebare, nu ne intrebam despre o cauza la fel cu toate celelalte cauze. Ne intrebam despre radacina tuturor cauzelor posibile. Stiinta este un efort colectiv al mintii umane de a citi mintea lui Dumnezeu din semnele de intrebare din care noi si lumea inconjuratoare parem a fi facuti.“
Domeniile in care este implicat preotul si omul de stiinta Heller sunt matematica si astronomia. Acesta  studiaza, in prezent, problema singularitatii in relativitatea generala si folosirea geometriei necomutative in cautarea unificarii relativitatii generale si mecanicii cuantice. El este preocupat si de filozofia si istoria stiintei.
Teorii care au schimbat lumea stiintei

Profesorul Heller nu este unicul preot interesat de stiinta. El se inscrie in lunga si marea traditie a preotilor invatati care au fost atat oameni ai stiintei, cat si oameni ai credintei. Unii dintre acestia au marcat istoria prin descoperirile lor, precum Roger Bacon, franciscanul care a trait in secolul al XIII-lea si care a promovat conceptul de „legi ale naturii“ si a contribuit la dezvoltarea mecanicii, geografiei si in special a opticii. Altii sunt mai putin cunoscuti. Toti insa au lasat o mostenire importanta in domeniul stiintei.
Descoperitorul Big Bang-ului a fost preot
Profesorul Georges Lemaitre, preotul devenit om de stiinta care a descoperit teoria ”Big Bang”-ului, proclama cu fermitate in 1933: „Nu exista niciun conflict intre religie si stiinta“. Preotii Nieuwland si Lemaitre au demonstrat ca religia si stiinta nu sunt incompatibile.
Preotul benedictin Stanley Jaki a sustinut cu multa incredere faptul ca stiinta insasi nu se poate dezvolta decat intr-o ”cultura crestina”. Pentru activitatea sa, preotul Jaki a castigat Premiul Templeton si in 1990 a fost numit membru al Academiei Pontificale de Stiinte de catre Papa Ioan Paul al II-lea. Nascut in Ungaria, a obtinut doctorate in Teologia Sistematica si Fizica Nucleara. Acesta vorbea fluent cinci limbi si a scris 30 de carti. Ca profesor la Universitatea Seton Hall, lucrarea preotului Jaki in istoria si filozofia stiintei i-a adus o larga audienta pe intreg globul. Intr-o lume stiintifica moderna atat de cufundata in filozofia iluminista si care se opune relatiei cu religia, afirmatia preotului Jaki ca stiinta si religia sunt compatibile si ca analiza stiintifica poate aduce lumina atat in problemele stiintifice, cat si in cele teologice este una curajoasa. Dupa cum sustinea Jaki, descoperirile fizicii nucleare si ale astronomiei au confirmat existenta unei ordini esentiale in univers.
In timp ce este adevarat ca intelegerea pe care o avem asupra ambelor domenii este incompleta, perspectiva crestina demonstreaza ca ordinea cosmosului este in totalitate in concordanta cu viziunea biblica despre Creatie. Mergand pe urmele ”preotului invatat” Lemaitre, Jaki a abordat una dintre cele mai mari probleme din stiinta, cosmologia. El a concluzionat ca stiinta ne permite sa patrundem in evenimentele care au urmat dupa momentul creatiei, dar nu ne ofera nimic cu privire la ceea ce s-a intamplat inainte de aceasta, cand materia insasi a fost creata din nimic. El a contestat astfel afirmatiile cosmologilor si ale astrofizicienilor, intre care Stephen Hawking, potrivit carora originile universului ofera dovada inexistentei lui Dumnezeu.
Sursa: www.gardianul.ro