Râul Ialomița izvorăște din Carpații Meridionali și își desfășoară albia pe o lungime de 400 km; râul se varsă în Dunăre în zona localităţii Hârşova. Dintre marile râuri ale ţării, doar patru prezintă specificitatea că izvorăsc şi se varsă pe teritoriul ţării noastre: Jiul, Oltul, Argeşul şi Ialomiţa. Toate se varsă în Dunăre, dar numai Ialomiţa într-un punct în care ambele maluri sunt româneşti.
Ialomiţa izvorăşte din Munţii Bucegi, dintr-o căldare glaciară situată sub Vârful Găvanele (2479 metri), un bloc de calcare albe aflat la 600 metri distanţă de Vârful Omu (2505 metri), dar şi la o distanţă şi mai mică de Vârful Ocolit / Bucura Dumbravă (2503 metri). Fiind atât de apropiate, aceste trei vârfuri patronează şi asistă la naşterea Ialomiţei, care pe primul său tronson se numeşte Valea Bisericii.
În ceea ce priveşte sacralitatea Vârfului Omu, aceasta a fost semnalată prima dată de istoricul Nicolae Densuşianu în ”Dacia Preistorică”, lucrare apărută în anul 1913. Pe bază de argumente provenind din literatura antică şi din tradiţiile locului, el considera Vârful Omu ca fiind, cel puţin în concepţia lumii antice, „ax al lumii”. Scriitorul Vintilă Horia scrie despre Vf. Omu: ”Acea fiinţă de piatră aşezată de Dumnezeu între Ţara Muntenească şi celălalt ţinut românesc de peste munţi”. Filozoful Eugen Lovinescu considera că că „muntele Omu este traversat de o grotă imensă care este una dintre cele mai mari din lume, în sensul că nu i s-a dat de capăt, fiind exploatată doar pe vreo 20 de kilometri“ (citiţi mai multe în acest articol: Marele filozof Eugen Lovinescu vorbea despre o grotă imensă aflată sub Muntele Omu din Bucegi. Ce informaţii secrete ştia el?).
În ceea ce priveşte Vârful Ocolit / Bucura, un studiu din 1989, publicat în cartea ”Taina Kogaionului, Muntele Sacru al Dacilor”, a ajuns la concluzia că acest vârf este un centru de mare concentrare energetică. Aşadar, zona de unde izvorăşte Ialomiţa prezintă o încărcătură energetică deosebită.