Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free) + prelucrare proprie
In conformitate cu ideile medicilor din vechiul Orient, inima asigura functii fiziologice importante, cum ar fi controlul asupra vaselor sanguine si starea sferei emotionale a omului. Meridianul ei exterior si interior este strans legat cu meridianul intestinului subtire si il organizeaza cu energie. Reprezentantii stiintei medicale din trecut, ocultistii, considerau inima in calitate de cel mai important organ care dirijeaza activitatea psihica. Practica curativa zilnica confirma aceasta. De aceea, la interventia asupra punctelor biologice active ale meridianului inimii se reuseste a fi eliminata frica, bataile puternice de inima, insomnia, depresia, abaterile psihice.
Influenta puternica si multilaterala a meridianului inimii asupra starii psihice a omului se exprima atat de evident, incat opinia numerosilor curenti filozofici despre inima, ca despre „soarele organismului”, acumulator extrem de puternic al „vitalitatii” omului, este totalmente indreptatita.
Arhiepiscopul Luca in cartea sa „Duhul, Sufletul si Corpul” scria despre rolul inimii: „…despre simtirea lui Dumnezeu mai bine spus, despre influenta binefacatoare a Duhului lui Dumnezeu asupra inimii vorbesc multi acesti curiosi, multi preacuriosi. Toti ei, intr- o masura mai mare sau mai mica, au simtit viu ca si sfantul proroc leremia: era in inima mea, asemenea unui foc fierbinte (Ier. 20, 9). Dar iata spusele lui Macarie cel Mare: inima domina toate organele si cand paradisul va cuprinde toate sectiunile inimii, ea va domina toate gandurile si toate membrele, caci acolo mintea si toata faptura sunt sufletesti…”