Jim Borjiginde si echipa sa de la Universitatea din Michigan au implantat electrozi pe suprafetele creierelor a 9 sobolani, apoi au injectat animalele cu clorura de potasiu, pentru a le opri inimile si curgerea sangelui. In acest punct, sobolanii au putut fi considerati drept „morti” din punct de vedere clinic. Pana la 30 de secunde, electrozii cercetatorilor au detectat modele de activitate sincronizata, de inalta frecventa, cunoscute ca unde gamma. La oameni, unii cercetatori au sugerat faptul ca undele gamma joaca un rol in existenta constiintei.
„Prin prezentarea dovezilor unei activitati organizate a creierului si a caracteristicilor neurofiziologice, compatibile cu existenta constiintei in apropierea mortii, putem oferi un cadru stiintific pentru a incepe sa explicam experientele mentale lucide si reale raportate de supravietuitorii experientelor din apropierea mortii”, scrie echipa lui Borjigin.
Acei care au experiente in apropierea mortii au vorbit adesea despre viziuni celeste si interventii umane sau divine. Noul studiu asupra activitatii creierului dupa moarte la rozatoare ne poate oferi un indiciu despre viata de dupa moarte. Unii oameni care au fost resuscitati dupa moartea aparenta au descris faptul ca au vazut si au auzit diferite evenimente „celeste” la zeci de minute dupa ce inima lor s-a oprit, dar, in cazul sobolanilor din acest experiment, activitatea electrica n-a durat mai mult de 30 de secunde. Tipurile de semnale receptionate in cazul sobolanilor nu au fost inca detectate la pacientii umani aflati la limita mortii. Si asta pentru ca semnalele sunt relativ slabe, iar electrocefalografele folosite pentru detectarea activitatii creierului la oameni nu sunt atat de sensibile (ele luand semnalele de pe scalp, si nu direct din creier).