Este batranetea o boala? Asadar, stiinta va putea la un moment dat s-o invinga? Va exista candva o Terra in care, asemenea basmului, va fi tinerete fara batranete? Sau este un proces fiziologic normal, universal cunoscut in natura? In acest caz, cand intervine imbatranirea? Si…care este timpul firesc de vietuire al omului? Iata, tot atatea intrebari care au suscitat indelungi discutii, au determinat cercetari si experimentari, observatii asupra modului de traire al celor ce au depasit „limita” de viata obisnuita…
Intr-o zona din Ecuador, e ceva obisnuit sa ai 100 de ani
Majoritatea specialistilor considera „pragul” batranetii la 60 de ani. In valea Vilcabamba, din provincia Loja (Ecuador) a avea 100 de ani e un fapt banal. „Batranii” satului numara 123 si unul chiar 142 de ani, aratand inca vajnici, cu o imensa „pofta de viata”. Cum se explica? Se intreba un reputat gerontolog, prof. David Davies de la Universitatea din Londra. Regimul alimentar? E drept, oamenii din Vilcabamba mananca putina carne si multe legume si fructe. Satul este situat la 1500 de metri altitudine, timpul este placut, insorit tot anul. Hipertensiunea, bolile inimii si cancerul sunt aici necunoscute. Este si clima favorabila?
Intalnire cu o persoana de…167 de ani
Dar, conform altor statistici, in Caucaz sunt nu mai putin de 4500 de centenari, iar cei mai multi se afla in Georgia si Azerbaidjan. Un medic american, dr. Leaf consultand o batrinica din satul Kutol, din Georgia i-a atribuit varsta de 130 de ani. Doar de trei ani era la… pensie! Dar cel mai varstnic locuitor nu era aceasta femeie, ci un barbat din Azerbaidjan, nascut cu patru ani mai tarziu decat Victor Hugo… La data intalnirii cu medicul avea 167 de ani! E un barbat nu prea inalt, 1,61 m, cantarind 56 de kg care mananca mai ales legume, carne foarte putin. Nu fumeaza si declara ca „cea mai tare bautura pe care si-o permite e… limonada!”. Inima si plamanii sai sunt intr-o stare exceptional de buna. Nu sta nicio zi fara sa munceasca. Vara se ocupa de gradina, iarna, cu zapada. Pana in urma cu citiva ani calarea.
Influenteaza clima varsta inaintata?

Dar observatiile facute asupra vietii centenarilor nu pot oferi concluzii utile. De pilda, clima: la Vilcabamba temperatura e placuta, soare tot timpul, in vreme ce in Iakutia e un climat polar. Cu exceptia alimentatiei care e rationala, niciun alt factor comun. Dar si aici sint diferentieri.
„Inainte, scria un specialist in gerontologie, se descriau modalitatile de imbatranire. Astazi incepem sa intelegem mecanismele, datorita progreselor realizate in biologia moleculara si celulara. Ceea ce este cert: batrinetea nu este o boala, ci un proces biologic a carui viteza de desfasurare variaza in functie de diferiti factori externi si interni. Asupra acestora poate interveni stiinta pentru a incetini acest proces.”
Care e regimul alimentar al celor ajunsi in varsta foarte inaintata?
Oricum, regimul alimentar echilibrat constituie un „punct” important in tratamentele ce urmaresc o tinerete prelungita dincolo de limitele ei. S-a aratat in acest sens ca vitamina E (in deosebi in semintele de bumbac, in orez, in arahide) e un excelent „medicament anti-batranete”. Ea dilata si fortifica peretii vaselor capilare si, in consecinta, favorizeaza circulatia. Savantii rusi considera ca actiunea de intinerire se datoreste actiunii acestei vitamine impotriva lipofuscinei (o substanta de culoare galben inchis care se acumuleaza mai ales in celulele inimii si creierului).
Pe gerontologi ii intereseaza de asemenea oligo-elementele. Magneziul incetineste uzura rinichilor, vanadiul impiedica formarea colesterolului, zincul este indicat pentru sistemul osos. In schimb, cadmiul e considerat ca determinand hipertensiunea.
Teoriile contradictorii privind imbatranirea
Dar dincolo de aceste probleme, teoriile privind imbatranirea organismului sunt la ora actuala destul de multe si chiar contradictorii. Dr. A. Comfort e de parere ca batranetea este programata in codul genetic. Altfel spus, celula ar fi un ceasornic biologic conceput pentru a „merge” un anume timp. Prof. Rowlatt din Londra interpreteaza modificarile intervenite in timp ca o autodistrugere a celulei datorate deseurilor proteinelor. Rowlatt, scrie Pierre Rossion, crede ca in decursul vietii celulare se acumuleaza erori in reproductie. Erorile intervin intai la nivelul transcrierii informatiei genetice, apoi in sinteza proteinelor.
Alti specialisti sunt de parere ca secretul imbatranirii nu se afla in celule ci in vecinatatea lor. De pilda, in tesuturile conjunctive. Un exemplu: tesutul conjunctival pielii si vaselor sanguine. Cu varsta, supletea acestor tesuturi scade. In jurul varstei de 20 de ani, elastina inceteaza sa mai fie sintetizata.
Nu cumva, totul incepe de la hipotalamus? s-au intrebat altii. La persoanele in varsta, de pilda, sistemul de termoreglare, se deterioreaza. O cercetare intreprinsa de o echipa multidisciplinara — medici, sociologi, statisticieni – masurand temperatura urinei la persoanele in varsta au observat ca temperatura interna a acestora este net inferioara fata de cea a tinerilor. Or, reglarea termica se face la  nivelul   hipotalamusului.
Daca cunoasterea mecanismelor imbatranirii se dovedeste de fapt atat de complexa, pentru a stapani si manui acest proces, observatiile de pana acum permit sa se schiteze „modele” de viata ce pot fi urmate pentru a „invinge” batranetea. A prelungi nu doar media de viata, ci a conferi tinerete anilor, inseamna in practica a respecta un comportament rational de alimentatie si activitate mai ales de la o anumita varsta.
Ceea ce i-a uimit pe medicii care au vizitat localitatile de centenari era tocmai vitalitatea lor, faptul ca depuneau o munca utila, permanenta. Parea efectul unor multitudini de factori — viata tihnita, la o altitudine in jurul a 1500 de metri etc. si dincolo de aceasta, o serie de date aparent derutante (clima, alimentatie). Or, in realitate, munca, miscarea in aer liber, se constituie ca singurul factor comun. Nu efect, ci cauza. De altfel, nu este semnificativ faptul ca nevoia de a munci se regaseste in declaratiile tuturor octogenarilor si centenarilor?