Un cercetător român a aflat anul când o civilizaţie necunoscută ar fi sculptat celebrul Sfinx din Bucegi: 2.347 î.Hr. A stabilit totul cu ajutorul precesiei echinocţiilor…

În munţii Carpaţi din România există nenumărate stânci enigmatice cu chipuri ştranii împietrite ca într-o lume de basm, în faţa cărora, până şi omul modern din ziua de azi se simte puternic impresionat. Aceste fantasme de piatră ce se sustrag ochiului neatent, sfidează cu tăcerea lor controversele savanţilor de azi. Şi totuşi cheia misterului lor este ascunsă în aşa fel încât fiind prea în văzul tuturor, nimeni nu o remarcă.
Bunăoară, în legătură cu celebrul Sfinx din Bucegi, s-a stabilit că are forma unui cap de om brahicefal, ca al omului de tip Neanderthal evoluat şi că priveşte spre cercul de precesie a echinocţiilor. Se mai ştie că acest cap se conturează cel mai clar pe data de 21 noiembrie, când soarele apune, compunând din umbre şi proeminenţele pietrei acel chip ce nu poate fi remarcat decât dacă privitorul va sta pe o mică moviliţă de piatră de pe platou.
Mai mulţi cercetători au afirmat cu argumente că ansamblurile megalitice din Bucegi ar fi opera unei civilizaţii arhaice, ca şi celelalte asemenea monumente din Carpaţi sau din alte părţi ale globului. Mai greu este de răspuns cine le-a făcut, când şi de ce. De aceea, iată o metodă de datare a ipoteticului templu solar din Bucegi, metodă propusă de cercetătorul Radu Niţu.
Ştiind că priveşte cercul de precesie a echinocţiilor, înseamnă că pe vremea când fusese construit, portretul trebuia să fie conturat de către raza de soare corespunzând momentului când Soarele a parcurs trei sferturi din cercul anului, plus trei sferturi din cercul zilei. Dar fiindcă Soarele, în mersul său, la fiecare 72 de ani rămâne în urmă cu 1 grad pe cercul de precesie echinocţială, înseamnă că de la 23 septembrie (echinocţiul din zilele noastre) până la 21 noiembrie (când devine vizibil chipul „omului”), Soarele descrie un arc de aproximativ 60° pe cercul de precesie echinocţială. Deci nu ne mai rămâne decât să înmulţim 60° (grade adică zile) cu 72 şi obţinem 4.320 de ani, cât i-a trebuit Soarelui să rămână în urmă de când a fost modelată stânca şi până în vremea noastră. Adică este vorba de anul 2347 î.Hr., desigur cu o aproximaţie de o generaţie, oricum pe vremea piramidelor din Egipt.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Partners: FYTube , Filme Seriale Online , masini in rate