A existat vreun lucru bun în legătură cu primul test din lume cu bombe nucleare? Până în prezent, majoritatea oamenilor răspundeau cu „nu”, dar oamenii de știință care studiază materialele formate în acea explozie masivă de căldură sunt entuziasmaţi după ce au găsit un cristal neobișnuit, nou pentru știință – pentru că este „imposibil” în lumea cristalelor. Ne va proteja acesta împotriva viitoarelor explozii nucleare?
Într-un articol publicat în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS)”, oamenii de știință explică modul în care prima detonație nucleară din lume (Alamogordo, New Mexico, SUA) a format un cvasicristal – un cristal care este ordonat, dar nu periodic: „Acest articol prezintă descoperirea unui cvasicristal icosaedric, până acum necunoscut, creat prin detonarea primului dispozitiv nuclear din lume, cel de la Alamogordo, New Mexico, la 16 iulie 1945. La fel ca toate cvasicristalele, noul exemplar încalcă regulile de simetrie cristalografică care se aplică cristalelor obișnuite (periodice). A fost găsit într-un eșantion de trinitită roșie, o combinație de sticlă topită din nisip natural și cupru antropogen din liniile de transmisie utilizate în timpul testului.”
Cristalele clasice au o ordonare precis simetrică a atomilor în modele periodice care se repetă într-o rețea 3D; în schimb, fiecare celulă dintr-un cvasicristal este diferită de următoarea, şi nu se repetă într-un model identic. Fizicianul israelian Daniel Shechtman a observat pentru prima dată acest model imposibil de cristalografie în 1982, transformându-și în cele din urmă cercetarea într-un Premiu Nobel pentru chimie în 2011.
Primii cvasicristali cunoscuți, care se găsesc în mod natural, au fost descoperiţi de fizicianul de la Princeton, Paul Steinhardt, într-un meteorit căzut în Rusia. În 2016, Paul Asimow, de la Caltech, a stabilit că cvasicristalul s-a format din șocul meteoritului care s-a ciocnit cu alții din centura de asteroizi. În cele din urmă, cercetătorii au identificat cvasicristalul format de prima bombă nucleară.
Cvasicristalele „imposibile” au multe aplicații în industrie și pot fi realizate fără explozie nucleară. Slavă Domnului!
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): pnas.org